• Tweet

„Tabula rasa" în latină însemna „tablă ștearsă". Adică nicio informație. Zero barat. Se potrivește perfect situației în care se află astăzi Partidul Național Liberal. O formațiune care se comportă ca și când nu are trecut. Ca și când memoria colectivă a fost ștearsă. Numai așa se explică de ce PNL perseverează într-o gravă eroare. Și face din nou recurs la procurori.

Niciun partid politic din istorie, în afara partidelor unice caracteristice dictaturilor, nu a reușit să-și rezove problemele de rivalitate cu ajutorul procurorilor. Târându-și adversarii în anchete, în procese, cu dorința expresă de a arunca după gratii. Rivalitățile politice nu pot fi tranșate altfel decât cu ajutorul cetățenilor. Solicitând și obținând votul acestora.

PNL recidivează. Anunță noi plângeri penale împotriva lui Liviu Dragnea. Acum motivul e diferit. Nu se mai referă la o presupusă înaltă trădare a intereselor României în beneficiul intereselor statului Israel. De această dată Ludvic Orban e mai modest. Anunță că preconizează o nouă plângere penală, pe care i-o face lui Dragnea, pe motiv că acesta nu a dat curs, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, solicitării liberalilor de a intra într-o sesiune extraordinară, care să aprobe o comisie specială de anchetă asupra evenimentelor desfășurate zilele trecute în centrul Capitalei. O tâmpenie mai mare nici că ar putea să facă PNL.

Să admitem ipotetic tot ce poate fi mai rău. Și anume că, în scopul de a compromite valoarea etică și simbolică a demonstrației pașnice a celor un milion de concetățeni veniți din diaspora, Guvernul a pus la cale un plan diabolic. A invitat și a plătit în prealabil grupuri de huligani, care să tulbure manifestația, să-i atace în mod violent pe jandarmi, provocând o reacție la fel de violentă a acestora. La capătul căreia să se aleagă praful și pulberea de marea demonstrație, iar Jandarmeria să iasă victimizată ca instituție. Și la fel să se întâmple și cu Guvernul. Să admitem în continuare că acest scenariu ar fi putut funcționa dacă domnul Augustin Lazăr nu ar fi fost vigilent și nu și-ar fi întrerupt concediul, pentru a supraveghea modul în care se desfășoară ancheta demarată de Parchetul Militar. Să luăm de bune cele de mai sus, servite ceas de ceas de propaganda #rezist și să vedem dacă chiar și în aceste condiții, PNL a reacționat rațional.

Așadar există o certitudine. Parchetul Militar efectuează o anchetă. Care va fi soluționată într-un fel sau altul. Dacă e adevărat că guvernanții au pus la cale o asemenea măgărie, vina lor va ieși la iveală, va fi probată, va fi scrisă într-un rechizitoriu, iar instanțele de judecată se vor pronunța prin condamnări. În aceste condiții, ce rost mai poate avea o anchetă parlamentară? În plus, Constituția interzice desfășurarea unei anchete parlamentare, după ce a fost declanșată o anchetă a Parchetului. Așa s-a întâmplat, dacă memoria nu ne înșală, și atunci când Elena Udrea a făcut obiectul unor investigații parlamentare. Comisia și-a încetat activitatea, în momentul în care Parchetul a anunțat că-și intră în atribuții. Acum e pe dos. Procurorii anchetează și, hopa-țopa, sare și PNL solicitând o comisie parlamentară specială.

Să trecem peste acest „detaliu". Să mergem mai departe cu această demonstrație prin absurd. Să admitem că mânăria Guvernului a fost atât de urâtă, încât e totuși necesară și utilă o comisie parlamentară de anchetă, pentru a lămuri eventual alte aspecte decât cele penale. Dar Parlamentul este în vacanță. Într-o vacanță care încetează peste numai câteva zile. Ce rost are convocarea Parlamentului într-o sesiune extraordinară? Când aleșii poporului se află într-un binemeritat concediu? Cei mai mulți dintre ei departe, peste mări și țări, feriți de ochii presei de scandal aflată în plină vânătoare împotriva acestora. Cum își poate imagina Ludovic Orban sau altcineva din PNL că, la chemarea lor, prin intermdiul Biroului Permament, va fi posibil ca parlamentarii să-și abandoneze famiiile și să dea fuguța la București, pentru a vota constituirea unei comisii, componența acesteia și regulamentul de funcționare? Comisia urmând să înceapă să lucreze oricum cam în două săptămâni, adică în sesiunea ordinară. Și pentru că domnul Dragnea nu s-a conformat, marii juriști ai PNL s-au pus pe scris. O plângere penală. Pentru abuz în serviciu. Ca și când paramentarul Liviu Dragnea ar lucra acolo cu contract de muncă. În calitate de funcționar public. Pardon: la noi totul este posibil. La noi oricine poate deveni peste noapte funcționar public. Și poate face un abuz în serviciu. Care, așa cum e definit, urmează să te trimeată direct după gratii pentru că nu mai e nevoie de nicio probă, atâta timp cât în textul legii încă e scris că infracțiunea există dacă ai obținut un folos material sau de orice altă natură pentru tine sau pentru alții prin acțiune sau prin inacțiune.

Mergând și mai departe în această logică a absurdului, să admitem că PNL a procedat cu multă înțelepciune atunci când a apăsat pe pedala de accelerație, solicitând o sesiune extraordinară cu câteva zile înainte de încheierea vacanței parlamentare. Să presupunem că liberalii au fost inteligenți. Și că au urmărit prin aceasta să-i prindă în offsaid pe PSD-iști. Și să demonstreze că aceștia refuză să renunțe la câteva zile de vacanță, sacrificând un interes naional major. Acela de a afla adevărul despre dedesubturile marii demonstrații a diasporei, la care era preconizată participarea a nu mai puțin de un milion de persoane. Dar, chiar și așa, până la urmă cel care judecă ce e bine și ce e rău, cel care punctează sau depunctează partidele politice, este tot cetățeanul. Iar acesta o va face începând cu primele alegeri, care vor avea loc în primăvara anului viitor. Și în a doua rundă de alegeri de la sfârșitul lui 2019, când vor avea lor prezidențialele. Și, în final, în 2020, la parlamentare. Ce vreau să sugerez prin asta? Faptul că până la urmă nu procurorii decid cine va câștiga și cine va pierde. Procurorii cel mult, cu sau fără ajutorul unor judecători, pot elimina în mod artificial câteva persoane din cursa politică. Îl pot arunca pe Liviu Dragnea după gratii. De mai multe ori. Și pot face în așa fel încât să se piardă până și cheia de la celula sa. Dacă lucrează în forță, republica procurorilor poate elimina astfel mii de activiști PSD și ALDE. Dar ce să vezi? Rămân în cursă toi ceilalți. Nimeni, nici cea mai performantă republică a procurorilor, nu poate aresta și scoate din joc 500 de mii de oameni.

Și aici se cam încheie această logică prin reducere la absurd a strategiei de luptă PNL. În loc să scrie un program deștept de guvernare, un program politic pe sufletul românilor, în loc să explice de dimineață până seara, cum ar face ei mai bine ceea ce PSD și ALDE fac rău, Ludovic Orban și echipa sa de conducere au adoptat o altă strategie, aparent mai facilă. E mai ușor să scrii o plângere penală decât să elaborezi un proiect de țară. Și, astfel, s-au luat de mână cu președintele și stau la mâna procurorilor și eventual a judecătorilor. PNL a șters cu buretele din doar câteva mișcări memoria colectivă a ultimului partid istoric pe care-l mai avem. Și va urma dezastrul. Pe care am intenția să îl prezint mâine, într-o fotografie a viitorului proxim.

Sorin Rosca Stanescu