Prin comasarea alegerilor, AUR pierde jumătate din numărul europarlamentarilor

Postat la: 30.05.2024 |

Prin comasarea alegerilor, AUR pierde jumătate din numărul europarlamentarilor

Ultimul sondaj INSCOP ne confirmă predicțiile preelectorale: 1 + 1 nu fac 2 pe tabla rezultatelor celor două scrutinuri din 9 iunie 2024. Dar s-a îndeplinit obiectivul: AUR va avea jumătate din voturile previzibile înainte de „comas are." O misiune europeană îndeplinită, cum s-ar spune.

Încă de la început, obiectivul principal al comasării alegerilor locale și europarlamentare era acțiunea de tăiere a avântului AUR, cotat la acea vreme cu 30 %.

Decizia liderilor PSD și PNL de a-și diminua procentele finale, mergând în alianță în loc să participe în procesele electorale separat, mult mai îndestulătoare în voturi, și-a îndeplinit scopul. AUR coboară de la 30 % la 17,5 %. Dar alegerile se organizează îndeobște pentru a primeni administrația și a înnoi reprezentativitatea, pe de-o parte și pe de alta pentru a prezenta soluții la problemele cetățenilor.

Încă o dată, alegerile se organizează împotriva cuiva, nu pentru cauza servirii cetățenilor.

Alianţa PSD-PNL se află pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, cu 43,7 %, conform unui studiu realizat de INSCOP. Totodată, același sondaj indică și intenţiile de vot pentru consiliile locale.

Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile locale este semnificativ mai mare decât scorul Alianţei electorale PSD-PNL la alegerile europarlamentare, care domină clasamentul. AUR ar coborî sub pragul de 20%, apropiindu-se de 15 %, pachetul cumulat de voturi ale AUR şi SOS România fiind undeva la 20 %, iar Alianţa Dreapta Unită ar creşte în ritm lent.

Intenţii de vot pentru consiliile locale ar arăta, într-o aproximativă formă, cam așa: PSD - 29 %, PNL-27,6 %, AUR - 14,5 %, Alianţa Dreapta Unită - 12,7 %.

Ce sare izbitor în ochi e cifra de 56,6 %, rezultată în urma adunării prezumtivelor voturi pentru PNL și PSD în consiliile locale, considerat pe bună dreptate un vot politic.

Deci, partidele din arcul guvernamental și-au diminuat cu bună știință numărul de locuri în cele două grupuri politice europene, disjuncte, doar de dragul căsătoriei de interes, pentru ca nuntașii să nu fugă la altă nuntă. Cam așa s-ar traduce împușcarea în picior.

Să repetăm: împreună, Alianța PSD-PNL ar obține 43,7 %, un vot eminamente politic la alegerile europarlamentare, iar adunarea scorurilor separate la consiliile locale, tot opțiuni politice, dă 56, 6 %. Ca să înțelegem și noi, coaliția sacrifică 13 procente, adică vreo cinci scaune de parlamentari europeni, doar ca să nu plece la Bruxelles cinci de-ai AUR? Nu știm dacă înțelegem bine.

AUR ar scoate cinci europarlamentari, deci fiul de boieri Dimitrie Sturdza, unul dintre sponsorii partidului, nu va accede în forul european. Cu 17 procente, formațiunea obține fix cinci europarlamentari. Jumătate de procent nu e suficient pentru un loc eligibil la redistribuire.

Dacă PSD și PNL ar fi mers separat în toate alegerile, din 10 iunie încolo, n-am mai fi avut picior de userist pe lista primarilor marilor orașe. Ca să nu spunem despre anacronica alegere a primarului dintr-un singur tur de scrutin. Liberalii și social-democrații ar fi spulberat orice brumă de neomarxism din administrațiile locale. Dar poate undeva, sus, i s-a promis hegemonului că o parte din elita useristă va fi protejată. Altfel nu se explică de ce penalii din USR nu sunt trimiși în judecată.

Lăsând de o parte obsesiva listare a lui Mircea Geoană și a lui Emil Boc (doi potențiali candidați care, după părerea noastră, nu sunt de box-office), în topul încrederii românilor, interesantă e notorietatea sub limita adecvării a lui Cătălin Drulă: 46,7 %. Dacă jumătate dintre români nu-l cunosc, cum ar avea el șanse prezidențiabile? E clar că nu va fi el desemnatul. Până și Dacian Cioloș are o expunere mai mare.

O lecție de comunicare politică, neînțeleasă de către politruci, este că dacă vrei să fii ales, trebuie mai întâi să te cunoască lumea și de abia în faza ulterioară să ceri oamenilor voturi. Nimeni nu votează un necunoscut.

De candidatul PNL, Sebastian Burduja au auzit doar 60,4 % dintre bucureşteni şi 20,6 % dintre aceștia au încredere multă şi foarte multă în el (respectiv 12,5 % raportat la totalul populaţiei Capitalei). Adică, doi din zece care au auzit de el îl creditează cu votul, ceea ce e un lucru excepțional. Deși a beneficiat de fonduri uriașe de campanie, candidatul PNL (dacă datele lui Ștefureac sunt reale) n-a reușit să comunice că el candidează. Doar șase din zece știu că el e pe lista electorală și dintre aceștia, doi l-ar vota.

Multe ciudățenii au explicații științifice, dar candidații n-au vreme de asta, iar strategii lor de campanie sunt mai preocupați de cheltuirea bugetelor, decât de atragerea voturilor.

Ca urmare, se trag câteva concluzii simple. Comasarea alegerilor s-a făcut doar pentru a limita ascensiunea partidelor naționaliste și a oferi un anumit grad de protecție pentru edilii progresiști, bine plăcuți ambasadelor și multinaționalelor.

Cum să pierzi deliberat cinci locuri de europarlamentari, doar să nu câștige prea mult forța patriotică?

Marius Ghilezan

loading...
PUTETI CITI SI...

Prin comasarea alegerilor, AUR pierde jumătate din numărul europarlamentarilor

Postat la: 30.05.2024 |

0

Ultimul sondaj INSCOP ne confirmă predicțiile preelectorale: 1 + 1 nu fac 2 pe tabla rezultatelor celor două scrutinuri din 9 iunie 2024. Dar s-a îndeplinit obiectivul: AUR va avea jumătate din voturile previzibile înainte de „comas are." O misiune europeană îndeplinită, cum s-ar spune.

Încă de la început, obiectivul principal al comasării alegerilor locale și europarlamentare era acțiunea de tăiere a avântului AUR, cotat la acea vreme cu 30 %.

Decizia liderilor PSD și PNL de a-și diminua procentele finale, mergând în alianță în loc să participe în procesele electorale separat, mult mai îndestulătoare în voturi, și-a îndeplinit scopul. AUR coboară de la 30 % la 17,5 %. Dar alegerile se organizează îndeobște pentru a primeni administrația și a înnoi reprezentativitatea, pe de-o parte și pe de alta pentru a prezenta soluții la problemele cetățenilor.

Încă o dată, alegerile se organizează împotriva cuiva, nu pentru cauza servirii cetățenilor.

Alianţa PSD-PNL se află pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, cu 43,7 %, conform unui studiu realizat de INSCOP. Totodată, același sondaj indică și intenţiile de vot pentru consiliile locale.

Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile locale este semnificativ mai mare decât scorul Alianţei electorale PSD-PNL la alegerile europarlamentare, care domină clasamentul. AUR ar coborî sub pragul de 20%, apropiindu-se de 15 %, pachetul cumulat de voturi ale AUR şi SOS România fiind undeva la 20 %, iar Alianţa Dreapta Unită ar creşte în ritm lent.

Intenţii de vot pentru consiliile locale ar arăta, într-o aproximativă formă, cam așa: PSD - 29 %, PNL-27,6 %, AUR - 14,5 %, Alianţa Dreapta Unită - 12,7 %.

Ce sare izbitor în ochi e cifra de 56,6 %, rezultată în urma adunării prezumtivelor voturi pentru PNL și PSD în consiliile locale, considerat pe bună dreptate un vot politic.

Deci, partidele din arcul guvernamental și-au diminuat cu bună știință numărul de locuri în cele două grupuri politice europene, disjuncte, doar de dragul căsătoriei de interes, pentru ca nuntașii să nu fugă la altă nuntă. Cam așa s-ar traduce împușcarea în picior.

Să repetăm: împreună, Alianța PSD-PNL ar obține 43,7 %, un vot eminamente politic la alegerile europarlamentare, iar adunarea scorurilor separate la consiliile locale, tot opțiuni politice, dă 56, 6 %. Ca să înțelegem și noi, coaliția sacrifică 13 procente, adică vreo cinci scaune de parlamentari europeni, doar ca să nu plece la Bruxelles cinci de-ai AUR? Nu știm dacă înțelegem bine.

AUR ar scoate cinci europarlamentari, deci fiul de boieri Dimitrie Sturdza, unul dintre sponsorii partidului, nu va accede în forul european. Cu 17 procente, formațiunea obține fix cinci europarlamentari. Jumătate de procent nu e suficient pentru un loc eligibil la redistribuire.

Dacă PSD și PNL ar fi mers separat în toate alegerile, din 10 iunie încolo, n-am mai fi avut picior de userist pe lista primarilor marilor orașe. Ca să nu spunem despre anacronica alegere a primarului dintr-un singur tur de scrutin. Liberalii și social-democrații ar fi spulberat orice brumă de neomarxism din administrațiile locale. Dar poate undeva, sus, i s-a promis hegemonului că o parte din elita useristă va fi protejată. Altfel nu se explică de ce penalii din USR nu sunt trimiși în judecată.

Lăsând de o parte obsesiva listare a lui Mircea Geoană și a lui Emil Boc (doi potențiali candidați care, după părerea noastră, nu sunt de box-office), în topul încrederii românilor, interesantă e notorietatea sub limita adecvării a lui Cătălin Drulă: 46,7 %. Dacă jumătate dintre români nu-l cunosc, cum ar avea el șanse prezidențiabile? E clar că nu va fi el desemnatul. Până și Dacian Cioloș are o expunere mai mare.

O lecție de comunicare politică, neînțeleasă de către politruci, este că dacă vrei să fii ales, trebuie mai întâi să te cunoască lumea și de abia în faza ulterioară să ceri oamenilor voturi. Nimeni nu votează un necunoscut.

De candidatul PNL, Sebastian Burduja au auzit doar 60,4 % dintre bucureşteni şi 20,6 % dintre aceștia au încredere multă şi foarte multă în el (respectiv 12,5 % raportat la totalul populaţiei Capitalei). Adică, doi din zece care au auzit de el îl creditează cu votul, ceea ce e un lucru excepțional. Deși a beneficiat de fonduri uriașe de campanie, candidatul PNL (dacă datele lui Ștefureac sunt reale) n-a reușit să comunice că el candidează. Doar șase din zece știu că el e pe lista electorală și dintre aceștia, doi l-ar vota.

Multe ciudățenii au explicații științifice, dar candidații n-au vreme de asta, iar strategii lor de campanie sunt mai preocupați de cheltuirea bugetelor, decât de atragerea voturilor.

Ca urmare, se trag câteva concluzii simple. Comasarea alegerilor s-a făcut doar pentru a limita ascensiunea partidelor naționaliste și a oferi un anumit grad de protecție pentru edilii progresiști, bine plăcuți ambasadelor și multinaționalelor.

Cum să pierzi deliberat cinci locuri de europarlamentari, doar să nu câștige prea mult forța patriotică?

Marius Ghilezan

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE