Răsturnarea imperiului Dragnea

Postat la: 12.08.2018 |

Răsturnarea imperiului Dragnea

Este o operațiune care se pune la cale. Chiar acum. Reprezentanți ai frontului anti-PSD plănuiesc distrugerea imperiului Dragnea în această vară. Până cel târziu spre sfârșitul acestui an. Și instalarea la putere a unui nou front. Și, evident, la Palatul Victoria. Operațiunea are o singură miză. Delanșarea unei puternice emoții colective.

Președintelui Kaus Iohannis i-a intrat în cap tema emoției colective. A mărturisit-o cu toată sinceritatea. A explicat cum emoția colectivă l-a făcut președinte. Atunci, ea a fost declanșată de serviciile secrete, care au speculat din plin incapacitatea Guvernului Ponta de a asigura un vot fluid în străinătate. Deși niciodată nu au votat mai mult de 150.000 de români, acest val al emoției colective s-a propagat din străinătate în țară și a împins literalmente la vot un număr mai mare de cetățeni decât cei care în mod obișnuit s-ar fi prezentat la urne. Emoția colectivă a făcut atunci diferența.

A doilea val al emoției colective s-a produs tot în legătură strânsă cu Ponta. Atunci când acesta, aflat la guvernare, trebuia să plece, pentru ca domnul Klaus Iohannis să aibă premierul său. Emoția colectivă s-a numit din nefericire chiar „Colectiv". Iar Ponta a plecat.

Și iată că acum Klaus Iohannis joacă alba-neagra. Ori iese ca el, ori va abandona lupta. Și din nou miza este emoția colectivă. Din nou, cu sau fără sprijinul vreunui serviciu secret, el face apel la românii din străinătate. Și astfel a fost organizată demonstrația celor un milion de români din diaspora. Un milon care s-a dovedit ceva mai mic. Mult mai mic. Lipsa unei mase critice și lipsa de consistență este însă înlocuită prin virulență. Și chiar prin violență. Involuntar, în acest joc montat de Klaus Iohannis și de consilierii săi a intrat o importantă instituție a statului. Jandarmeria.

În mod straniu, Jandarmeria a devenit parte a acestui scenariu. Pur și simplu pentru că s-a băgat. E necesară o explicație. Conform legilor în vigoare, Jandarmeria trebuie să intervină întodeauna în ipoteza în care are loc o manifestație asumată de conducătorii ei. Și organizată în mod responsabil de către aceștia. O demonstrație de protest nu trebuie sub nicio formă să fie tulburată sau chiar violentată de contramanifestanți. De persoane turbulente. Cei care participă la o manifestație organizată și asumată , indiferent dacă sunt 25.000 sau un milion, trebuie să fie protejați. Acesta este primul rol al Jandarmeriei. Cel de-al doilea este de a apăra instituțiile. Insitituțiile statului. Dacă acestea sunt atacate. Acestea sunt cele două mari misiuni ale Jandarmeriei. La București, s-a întâmplat cu totul și cu totul altceva.

Demonstrațiile din data de 10 și din data de 11 nu au fost asumate de nimeni. Se spune că la ele au particpat în primul și în primul rând conaționali de-ai noștri, care trăiesc în străinătate. Toți reporterii prezenți la fața locului ca de altfel și camerele de filmare ale principalelor televiziuni de știri au demonstrat că printre manifestanți au fost și foarte mulți reprezentani ai partidelor politice anti-PSD. De asemenea, membri marcanți și de acum celebri ai #rezist. Sunt indicii că în Piața Victoriei au venit și huligani grupați în jurul galeriilor de fotbal. Ce a căutat însă Jandarmeria?

Conform legii, Jandarmeria nu avea nici cea mai mică obligație de a se implica, cel puțin în faza incipientă în aceste evenimente. În faza lor incipientă, nu se punea problema protejării unei demonstrații de protest asumate de organizații sau de anumiți lideri. După toate rigorile legii a fost o demonstrație nici spontană și nici organizată. Din această perspectivă, Jandarmeria putea și trebuia să stea la o oarecare distanță de evenimetele aflate în desfășurare. În schimb, Jandarmeria putea și trebuia să intervină mai târziu.

Care este modul corect în care ar fi trebuit să intervină Jandarmeria? El este definit tot de lege. Este momentul în care instituții ale statului erau atacate. În perimetrul respectiv existau două asemenea instituții. Care, ambele, la un moment dat, au fost atacate. Guvernul și Muzeul Antipa. Jandarmeria Română ar fi trebuit, dacă ar fi procedat normal și nu hormonal, să-și păstreze efectivele la o oarecare distanță de perimetrul demonstrației de protest. Și să intervină doar în momentul în care Guvernul era luat cu asalt. Sau în care Muzeul Antipa era devastat. Dacă s-ar fi întâmplat astfel, nimeni, dar absolut nimeni din țară și din străinătate nu ar fi putut să ridice nici cele mai mici obiecții legate de prestația Jandarmeriei Române. Cu trecutul nu se mai poate face nimic. Aceasta este însă o lecție pentru viitor.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Răsturnarea imperiului Dragnea

Postat la: 12.08.2018 |

0

Este o operațiune care se pune la cale. Chiar acum. Reprezentanți ai frontului anti-PSD plănuiesc distrugerea imperiului Dragnea în această vară. Până cel târziu spre sfârșitul acestui an. Și instalarea la putere a unui nou front. Și, evident, la Palatul Victoria. Operațiunea are o singură miză. Delanșarea unei puternice emoții colective.

Președintelui Kaus Iohannis i-a intrat în cap tema emoției colective. A mărturisit-o cu toată sinceritatea. A explicat cum emoția colectivă l-a făcut președinte. Atunci, ea a fost declanșată de serviciile secrete, care au speculat din plin incapacitatea Guvernului Ponta de a asigura un vot fluid în străinătate. Deși niciodată nu au votat mai mult de 150.000 de români, acest val al emoției colective s-a propagat din străinătate în țară și a împins literalmente la vot un număr mai mare de cetățeni decât cei care în mod obișnuit s-ar fi prezentat la urne. Emoția colectivă a făcut atunci diferența.

A doilea val al emoției colective s-a produs tot în legătură strânsă cu Ponta. Atunci când acesta, aflat la guvernare, trebuia să plece, pentru ca domnul Klaus Iohannis să aibă premierul său. Emoția colectivă s-a numit din nefericire chiar „Colectiv". Iar Ponta a plecat.

Și iată că acum Klaus Iohannis joacă alba-neagra. Ori iese ca el, ori va abandona lupta. Și din nou miza este emoția colectivă. Din nou, cu sau fără sprijinul vreunui serviciu secret, el face apel la românii din străinătate. Și astfel a fost organizată demonstrația celor un milion de români din diaspora. Un milon care s-a dovedit ceva mai mic. Mult mai mic. Lipsa unei mase critice și lipsa de consistență este însă înlocuită prin virulență. Și chiar prin violență. Involuntar, în acest joc montat de Klaus Iohannis și de consilierii săi a intrat o importantă instituție a statului. Jandarmeria.

În mod straniu, Jandarmeria a devenit parte a acestui scenariu. Pur și simplu pentru că s-a băgat. E necesară o explicație. Conform legilor în vigoare, Jandarmeria trebuie să intervină întodeauna în ipoteza în care are loc o manifestație asumată de conducătorii ei. Și organizată în mod responsabil de către aceștia. O demonstrație de protest nu trebuie sub nicio formă să fie tulburată sau chiar violentată de contramanifestanți. De persoane turbulente. Cei care participă la o manifestație organizată și asumată , indiferent dacă sunt 25.000 sau un milion, trebuie să fie protejați. Acesta este primul rol al Jandarmeriei. Cel de-al doilea este de a apăra instituțiile. Insitituțiile statului. Dacă acestea sunt atacate. Acestea sunt cele două mari misiuni ale Jandarmeriei. La București, s-a întâmplat cu totul și cu totul altceva.

Demonstrațiile din data de 10 și din data de 11 nu au fost asumate de nimeni. Se spune că la ele au particpat în primul și în primul rând conaționali de-ai noștri, care trăiesc în străinătate. Toți reporterii prezenți la fața locului ca de altfel și camerele de filmare ale principalelor televiziuni de știri au demonstrat că printre manifestanți au fost și foarte mulți reprezentani ai partidelor politice anti-PSD. De asemenea, membri marcanți și de acum celebri ai #rezist. Sunt indicii că în Piața Victoriei au venit și huligani grupați în jurul galeriilor de fotbal. Ce a căutat însă Jandarmeria?

Conform legii, Jandarmeria nu avea nici cea mai mică obligație de a se implica, cel puțin în faza incipientă în aceste evenimente. În faza lor incipientă, nu se punea problema protejării unei demonstrații de protest asumate de organizații sau de anumiți lideri. După toate rigorile legii a fost o demonstrație nici spontană și nici organizată. Din această perspectivă, Jandarmeria putea și trebuia să stea la o oarecare distanță de evenimetele aflate în desfășurare. În schimb, Jandarmeria putea și trebuia să intervină mai târziu.

Care este modul corect în care ar fi trebuit să intervină Jandarmeria? El este definit tot de lege. Este momentul în care instituții ale statului erau atacate. În perimetrul respectiv existau două asemenea instituții. Care, ambele, la un moment dat, au fost atacate. Guvernul și Muzeul Antipa. Jandarmeria Română ar fi trebuit, dacă ar fi procedat normal și nu hormonal, să-și păstreze efectivele la o oarecare distanță de perimetrul demonstrației de protest. Și să intervină doar în momentul în care Guvernul era luat cu asalt. Sau în care Muzeul Antipa era devastat. Dacă s-ar fi întâmplat astfel, nimeni, dar absolut nimeni din țară și din străinătate nu ar fi putut să ridice nici cele mai mici obiecții legate de prestația Jandarmeriei Române. Cu trecutul nu se mai poate face nimic. Aceasta este însă o lecție pentru viitor.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE