Război în statul paralel. Miza e PSD!

Postat la: 08.01.2018 |

Război în statul paralel. Miza e PSD!

Bătălia declanșată în interiorul PSD este de o complexitate rar întâlnită. Ea are mai multe dimensiuni. Este o înfruntare a celor două aripi principale ale statului paralel. Pentru mai multă influență. Sau chiar pentru asumarea conducerii. Și, în același timp, o confruntare a centrelor de influență politică din interiorul PSD. Dragnea poate juca sau nu cu demisia pe masă.

Dacă o face, fiecare dintre părți speră la un rezultat decisiv în favoarea ei. Ar fi, deci, o provocare în dublu sens. Între atât de multe necunoscute, există totuși și o certitudine. Momentul este bine ales. Pentru că PSD, practic, nu are în acest moment vreun adversar suficient de puternic pentru a-i lua locul la guvernare.  Am văzut și noi, au văzut și mulți pesediști care și-au și manifestat nemulțumirea, că Liviu Dragnea și alți foști și actuali fruntași ai partidului s-au aflat mult timp în conivență cu statul paralel. Dacă nu care cumva au și făcut parte din el. Cei deranjați de faptul că statul paralel se substituie instituțiilor democratice ale statului în mod parazitar, ar dori eliminarea rădăcinilor acestuia înfipte în PSD.

Am mai văzut și că un al doilea stat paralel a fost creat printr-un decret semnat de Victor Ponta de către acesta într-o deplină înțelegere cu Gabriel Oprea. A avut și o denumire oficială conferită chiar prin lege. Cine mai știe azi ce s-a mai întamplat cu Grupul Interministerial Strategic? Dacă el mai funcționează cumva și, dacă da, în ce structuri e disimulat? E suficent însă că a existat acest proiect, pentru a înțelege sub ce forme s-a insinuat statul paralel în PSD. Și de ce, deseori, bătălia politică nu este una normală, expresia competiției democratice între oameni de valoare. Evident, procesele care s-au declanșat acum în PSD nu pot fi reduse la rivalitatea dintre diversele structuri ale statului paralel. Există acolo și tabere care nu au de-a face cu așa ceva. Aceste componente ale PSD luptă de fapt împotriva oricăror structuri de stat paralel din interiorul partidului. Și, în același timp, se confruntă între ele.

Pentru moment, întrebarea fundamentală căreia i se subsumează toate celelalte este dacă Liviu Dragnea mai este sau nu un lider valid. Și competitiv în raport cu ceilalți actori ai vieții noastre publice, care joacă în afara PSD. Dacă Liviu Dragnea continuă să fie perceput drept reprezentativ pentru acest partid, care, în definitiv, l-a ales într-o splendidă unanimitate nu într-un congres, ci în ansablul tuturor membrilor săi, el va câștiga. Și își va putea multiplica acest câștig dacă, așa cum se aude, intenționează să meargă atât de departe încât să joace cu demisia pe masă, pentru a solicita o revalidare a sa. În final, victorios din nou pentru o nouă etapă, el și va spulbera adversarii, excomunicându-i pe cei mai mulți dintre ei.

Dar dacă Dragnea nu mai este valid și, simțind acest lucru, nu-și permite luxul de a forța o nouă victorie, jucând la limită cu demisia pe masă? Ei bine, atunci adversarii săi din partid vor simți că nu mai au un lider alfa și se vor năpusti împotriva lui. Cu beneficiul ca, în final, unul dintre principalii săi adversari să obțină o majoritate și să câștige. În această eventualitate evident vom asista la o nouă schimbare de ștafetă în conducerea celui mai mare partid din România și la o reașezare a întregii politici pentru următorii doi ani.

În fine, există ca de obicei în politică și ipoteza unei cacealmale. Liviu Dragnea poate fi convins cu abilitate, cu viclenie de unii dintre adversarii săi disimulați în prieteni, că este suficient de puternic pentru a juca cu demisia pe masă. Urmând ca, la momentul potrivit, să fie în mod pașnic invalidat și scos din dispozitiv. Exact așa cum s-a întâmplat în trecut și cu alți lideri PSD, care păreau a fi și ei extrem de puternici. Dar, între timp, se transformaseră în simple păpuși gonflabile.

În oricare variantă însă, chiar dacă unii vor pleca din PSD, chiar dacă alții vor fi excomunicați, nu vom asista la o fractură cât de cât semnificativă. Dimpotrivă. Cum s-a întâmplat și în alte ocazii, partidul, după un asemenea eveniment, își va strânge din nou rândurile și își va păzi puterea câștigată în urma alegerilor. Din această perspectivă și ținând cont de întreaga conjunctură, cel mai rău lucru și de altfel singurul lucru foarte rău care se poate întâmpla în PSD este ca actuala confruntare să-și piardă energiile, să nu mai aibă nicio dezvoltare, nicio desfășurare și nicio consecință în planul exercitării puterii.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Război în statul paralel. Miza e PSD!

Postat la: 08.01.2018 |

0

Bătălia declanșată în interiorul PSD este de o complexitate rar întâlnită. Ea are mai multe dimensiuni. Este o înfruntare a celor două aripi principale ale statului paralel. Pentru mai multă influență. Sau chiar pentru asumarea conducerii. Și, în același timp, o confruntare a centrelor de influență politică din interiorul PSD. Dragnea poate juca sau nu cu demisia pe masă.

Dacă o face, fiecare dintre părți speră la un rezultat decisiv în favoarea ei. Ar fi, deci, o provocare în dublu sens. Între atât de multe necunoscute, există totuși și o certitudine. Momentul este bine ales. Pentru că PSD, practic, nu are în acest moment vreun adversar suficient de puternic pentru a-i lua locul la guvernare.  Am văzut și noi, au văzut și mulți pesediști care și-au și manifestat nemulțumirea, că Liviu Dragnea și alți foști și actuali fruntași ai partidului s-au aflat mult timp în conivență cu statul paralel. Dacă nu care cumva au și făcut parte din el. Cei deranjați de faptul că statul paralel se substituie instituțiilor democratice ale statului în mod parazitar, ar dori eliminarea rădăcinilor acestuia înfipte în PSD.

Am mai văzut și că un al doilea stat paralel a fost creat printr-un decret semnat de Victor Ponta de către acesta într-o deplină înțelegere cu Gabriel Oprea. A avut și o denumire oficială conferită chiar prin lege. Cine mai știe azi ce s-a mai întamplat cu Grupul Interministerial Strategic? Dacă el mai funcționează cumva și, dacă da, în ce structuri e disimulat? E suficent însă că a existat acest proiect, pentru a înțelege sub ce forme s-a insinuat statul paralel în PSD. Și de ce, deseori, bătălia politică nu este una normală, expresia competiției democratice între oameni de valoare. Evident, procesele care s-au declanșat acum în PSD nu pot fi reduse la rivalitatea dintre diversele structuri ale statului paralel. Există acolo și tabere care nu au de-a face cu așa ceva. Aceste componente ale PSD luptă de fapt împotriva oricăror structuri de stat paralel din interiorul partidului. Și, în același timp, se confruntă între ele.

Pentru moment, întrebarea fundamentală căreia i se subsumează toate celelalte este dacă Liviu Dragnea mai este sau nu un lider valid. Și competitiv în raport cu ceilalți actori ai vieții noastre publice, care joacă în afara PSD. Dacă Liviu Dragnea continuă să fie perceput drept reprezentativ pentru acest partid, care, în definitiv, l-a ales într-o splendidă unanimitate nu într-un congres, ci în ansablul tuturor membrilor săi, el va câștiga. Și își va putea multiplica acest câștig dacă, așa cum se aude, intenționează să meargă atât de departe încât să joace cu demisia pe masă, pentru a solicita o revalidare a sa. În final, victorios din nou pentru o nouă etapă, el și va spulbera adversarii, excomunicându-i pe cei mai mulți dintre ei.

Dar dacă Dragnea nu mai este valid și, simțind acest lucru, nu-și permite luxul de a forța o nouă victorie, jucând la limită cu demisia pe masă? Ei bine, atunci adversarii săi din partid vor simți că nu mai au un lider alfa și se vor năpusti împotriva lui. Cu beneficiul ca, în final, unul dintre principalii săi adversari să obțină o majoritate și să câștige. În această eventualitate evident vom asista la o nouă schimbare de ștafetă în conducerea celui mai mare partid din România și la o reașezare a întregii politici pentru următorii doi ani.

În fine, există ca de obicei în politică și ipoteza unei cacealmale. Liviu Dragnea poate fi convins cu abilitate, cu viclenie de unii dintre adversarii săi disimulați în prieteni, că este suficient de puternic pentru a juca cu demisia pe masă. Urmând ca, la momentul potrivit, să fie în mod pașnic invalidat și scos din dispozitiv. Exact așa cum s-a întâmplat în trecut și cu alți lideri PSD, care păreau a fi și ei extrem de puternici. Dar, între timp, se transformaseră în simple păpuși gonflabile.

În oricare variantă însă, chiar dacă unii vor pleca din PSD, chiar dacă alții vor fi excomunicați, nu vom asista la o fractură cât de cât semnificativă. Dimpotrivă. Cum s-a întâmplat și în alte ocazii, partidul, după un asemenea eveniment, își va strânge din nou rândurile și își va păzi puterea câștigată în urma alegerilor. Din această perspectivă și ținând cont de întreaga conjunctură, cel mai rău lucru și de altfel singurul lucru foarte rău care se poate întâmpla în PSD este ca actuala confruntare să-și piardă energiile, să nu mai aibă nicio dezvoltare, nicio desfășurare și nicio consecință în planul exercitării puterii.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE