Retragerea SRI din politică

Postat la: 02.01.2018 |

Retragerea SRI din politică

Sunt zile în care analiștii se întrec în predicții despre 2018. Dar nicio prognoză nu poate sta în picioare, fără a avea un răspuns la întrebarea din titlu. Dacă SRI se retrage din politică, este una. Dacă SRI nu se retrage și continuă să supravegheze populația în masă, în scopul utilizării politice a informațiilor astfel obținute, este cu totul și cu totul alta. Prin urmare, eu unu mă încumet să încerc un răspuns.

Sub îndrumarea directă a lui Nicolski, sovietici au pus la cale în România experimentul Pitești, de auto-tortură și auto-educare în rândul deținuților politici, rezultatele fiind ulterior aplicate pe un întreg popor. Astăzi, România fiind un stat santinelă, ea este supusă unui nou experiment, de supraveghere în masă a populației, în scopul dirijării politicii în baza informațiilor astfel obținute. De această sarcină s-a ocupat până în prezent SRI. Iar până de curând a făcut-o în tandem cu DNA și cu instanțele de judecată care, de câte ori a fost cazul, au intervenit brutal, eliminând sau anihilând doar centrele de rezistență. Centrele de autonomie. Orice predicție s-ar face, ea nu valorează nici cât o ceapă degerată, dacă nu știm ce intenții are Eduard Hellvig, directorul Servicului Român de Informații. Iar intențiile acestuia contează în măsura în care are mâinile dezlegate. Dar dacă are mâinile legate?

Știm deja, din numărul uriaș de cetățeni supravegheați pe siguranță națională, dar și din numărul gigantic al celorlalte supravegheri, că românii au fost monitorizați în masă. Mai avem certitudinea, din conținutul nenumăratelor dosare penale judecate sau în curs de judecare, precum și din dezvăluirile tot mai multe, care apar chiar din interiorul sistemului, că cel puțin zece ani Direcția Națională Anticorupție, ea însăși un experiment, dar într-o oarecare măsură și DIICOT au acționat și ca poliție politică, sub pretextul lutei împotriva corupției și crimei organizate. În fine, mai știm că, în prezent, protocoalele ilegale care au stat la baza binomului SRI-DNA și a trinomului SRI-Parchete-Justiție au fost rând pe rând denunțate și suspendate. Ce înseamnă asta?

Nu mare lucru. Pentru că s-a demonstrat că, după un deceniu în care clasei poitice i s-a băgat frica în oase, poate urma un alt deceniu în care să nu mai fie necesar ca procurorii să participe în mod brutal la confruntarea politică, anihilând centrele de rezistență ale establishment-ului societății. Pentru că odată creat reflexul condiționat, el funcționează inerțial mult timp. În aceste condiții, este suficientă informația, cunoașterea și evaluarea permanentă a stării de spirit a populației și a clasei politice și a fiecărui decident în parte și manevrarea cu succes, în baza acestor evaluări, a întregii societăți. În acest fel, poate fi păstrată și în viitor aparența că în România funcționează democrația, că cele trei puteri ale statului, separate și independente, sunt cele care de fapt conduc societatea și că nicidecum România nu ar fi condusă de alte centre de comandă plasate în interior și afară.

Primul lucru pe care ar trebui să-l observăm dacă SRI s-ar retrage din politică ar fi diminuare substanțială a bugetului acestei instituții. Ceea ce este caracteristic României și nu se mai întâlnește în alte state democratice ale Europei și ale lumii e că spionajul intern, adică supravegherea propriilor cetățeni, este finanțat de șase ori mai mult decât spionajul extern. Adică apărarea față de inamicii potențiali externi este mult mai puțin importantă în România decât apărarea de proprii cetățeni. Serviciul Român de Informații nu ar avea nevoie să ajungă la asemenea cote amețitoare ale unui buget care a crescut an de an mult mai mult procentual decât PIB-ul aceste țări, dacă ar renunța să supravegheze în masă populația. Prin urmare, răspunsul la întrebarea din titlu este negativ.

Dacă răspunsul este negativ, atunci înseamnă că, după seria uriașă de scandaluri și dezvăluiri din 2017, în 2018 instituția se repliază, fixându-și noi aliniamente, dar urmărind practic aceleași obiective. În 2018, SRI va fi mai puternic decât Parlamentul României, așa cum s-a întâmplat și până acum. Va fi mai puternic și decât celelalte două puteri în stat, puterea executivă și puterea judecătorească. Va fi mai puternic decât toate cele trei instituții la un loc. Ce va face cu această putere? Cum va dirija desfășurarea evenimentelor? Întrebați-l pe domnul Eduard Hellvig. În eventualitatea în care știe ceea ce va trebui să decidă. În aceste condiții, orice predicții am face noi, ele sunt simple palavre.

Sorin Rosca Stanescu

loading...
PUTETI CITI SI...

Retragerea SRI din politică

Postat la: 02.01.2018 |

0

Sunt zile în care analiștii se întrec în predicții despre 2018. Dar nicio prognoză nu poate sta în picioare, fără a avea un răspuns la întrebarea din titlu. Dacă SRI se retrage din politică, este una. Dacă SRI nu se retrage și continuă să supravegheze populația în masă, în scopul utilizării politice a informațiilor astfel obținute, este cu totul și cu totul alta. Prin urmare, eu unu mă încumet să încerc un răspuns.

Sub îndrumarea directă a lui Nicolski, sovietici au pus la cale în România experimentul Pitești, de auto-tortură și auto-educare în rândul deținuților politici, rezultatele fiind ulterior aplicate pe un întreg popor. Astăzi, România fiind un stat santinelă, ea este supusă unui nou experiment, de supraveghere în masă a populației, în scopul dirijării politicii în baza informațiilor astfel obținute. De această sarcină s-a ocupat până în prezent SRI. Iar până de curând a făcut-o în tandem cu DNA și cu instanțele de judecată care, de câte ori a fost cazul, au intervenit brutal, eliminând sau anihilând doar centrele de rezistență. Centrele de autonomie. Orice predicție s-ar face, ea nu valorează nici cât o ceapă degerată, dacă nu știm ce intenții are Eduard Hellvig, directorul Servicului Român de Informații. Iar intențiile acestuia contează în măsura în care are mâinile dezlegate. Dar dacă are mâinile legate?

Știm deja, din numărul uriaș de cetățeni supravegheați pe siguranță națională, dar și din numărul gigantic al celorlalte supravegheri, că românii au fost monitorizați în masă. Mai avem certitudinea, din conținutul nenumăratelor dosare penale judecate sau în curs de judecare, precum și din dezvăluirile tot mai multe, care apar chiar din interiorul sistemului, că cel puțin zece ani Direcția Națională Anticorupție, ea însăși un experiment, dar într-o oarecare măsură și DIICOT au acționat și ca poliție politică, sub pretextul lutei împotriva corupției și crimei organizate. În fine, mai știm că, în prezent, protocoalele ilegale care au stat la baza binomului SRI-DNA și a trinomului SRI-Parchete-Justiție au fost rând pe rând denunțate și suspendate. Ce înseamnă asta?

Nu mare lucru. Pentru că s-a demonstrat că, după un deceniu în care clasei poitice i s-a băgat frica în oase, poate urma un alt deceniu în care să nu mai fie necesar ca procurorii să participe în mod brutal la confruntarea politică, anihilând centrele de rezistență ale establishment-ului societății. Pentru că odată creat reflexul condiționat, el funcționează inerțial mult timp. În aceste condiții, este suficientă informația, cunoașterea și evaluarea permanentă a stării de spirit a populației și a clasei politice și a fiecărui decident în parte și manevrarea cu succes, în baza acestor evaluări, a întregii societăți. În acest fel, poate fi păstrată și în viitor aparența că în România funcționează democrația, că cele trei puteri ale statului, separate și independente, sunt cele care de fapt conduc societatea și că nicidecum România nu ar fi condusă de alte centre de comandă plasate în interior și afară.

Primul lucru pe care ar trebui să-l observăm dacă SRI s-ar retrage din politică ar fi diminuare substanțială a bugetului acestei instituții. Ceea ce este caracteristic României și nu se mai întâlnește în alte state democratice ale Europei și ale lumii e că spionajul intern, adică supravegherea propriilor cetățeni, este finanțat de șase ori mai mult decât spionajul extern. Adică apărarea față de inamicii potențiali externi este mult mai puțin importantă în România decât apărarea de proprii cetățeni. Serviciul Român de Informații nu ar avea nevoie să ajungă la asemenea cote amețitoare ale unui buget care a crescut an de an mult mai mult procentual decât PIB-ul aceste țări, dacă ar renunța să supravegheze în masă populația. Prin urmare, răspunsul la întrebarea din titlu este negativ.

Dacă răspunsul este negativ, atunci înseamnă că, după seria uriașă de scandaluri și dezvăluiri din 2017, în 2018 instituția se repliază, fixându-și noi aliniamente, dar urmărind practic aceleași obiective. În 2018, SRI va fi mai puternic decât Parlamentul României, așa cum s-a întâmplat și până acum. Va fi mai puternic și decât celelalte două puteri în stat, puterea executivă și puterea judecătorească. Va fi mai puternic decât toate cele trei instituții la un loc. Ce va face cu această putere? Cum va dirija desfășurarea evenimentelor? Întrebați-l pe domnul Eduard Hellvig. În eventualitatea în care știe ceea ce va trebui să decidă. În aceste condiții, orice predicții am face noi, ele sunt simple palavre.

Sorin Rosca Stanescu

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE