Sărbătoarea tristă a Paștelui

Postat la: 29.04.2019 |

Sărbătoarea tristă a Paștelui

Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, iar în ultima săptămână dinaintea Paștelui, numită Săptămâna Patimilor, sunt comemorate patimile lui Isus, răstignirea și moartea sa. În această săptămână, în fiecare zi se țin slujbe religioase iar credincioșii merg la biserică să se spovedească și împărtășească.

Învierea Domnului este așteptată cu casele și curțile curate iar gospodinele pregătesc mâncărurile tradiționale: în Joia Mare se vopsesc ouăle roșii, se fac cozonacii și pasca, iar în Sâmbăta Mare se prepară drobul, friptura și ciorba de miel. La miezul nopții de Sâmbătă spre Duminică, credincioșii îmbrăcați în haine noi, de sărbătoare, pornesc spre biserici pentru a lua parte la Slujba de Înviere. La sate mai există încă obiceiul ca gospodina să ducă la slujbă un coș cu bucatele pregătite, spre a fi sfințite.

În timpul slujbei, oamenii veghează așteptând Învierea Domnului, iau "lumină" sfântă și cântă "Hristos a înviat". La sfârșit, iau "paști" (bucățele de pâine sfințită tăiată sub formă de cubulețe și înmuiată în vin sfințit) pe care le duc acasă și din care vor gusta în fiecare dimineaţă înainte de a mânca. Odată slujba încheiată, oamenii merg spre case cu lumânările aprinse și înconjoară casa, pentru a o proteja de rele. După slujbă de Înviere și până la Înălțare, timp de 40 de zile, oamenii se salută cu "Hristos a înviat"- "Adevărat a înviat".

Paștele este sărbătoarea întregii familii, iar masa de Paște, fie că este în noaptea de Înviere, imediat după slujbă (în anumite zone ale țării), fie că este duminică la prânz (în altele), va fi alături de cei dragi, de părinți, copii, bunici, sau alte rude și prieteni apropiați. Se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă bucate tradiționale, purtăm haine noi și oferim cadouri celor dragi. Pentru copii, ziua de Paște aduce bucuria cadourilor primite de la Iepuraș, a căutării ouălelor colorate și a concursurilor de ciocnit ouă. Câteva superstiții din diferite zone ale țării: la trezire trebuie să atingem un obiect din fier (pentru că "dă sănătate"), dar să nu atingem sarea ("dă năduşeli"); ne spălăm pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc, ca să fim curaţi și sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi. Cei născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi iar cine moare în această zi, merge în Rai ("este deschis").

Stelian Tanase

loading...
PUTETI CITI SI...

Sărbătoarea tristă a Paștelui

Postat la: 29.04.2019 |

0

Sărbătoarea Paștilor este precedată de o lungă perioadă de post, iar în ultima săptămână dinaintea Paștelui, numită Săptămâna Patimilor, sunt comemorate patimile lui Isus, răstignirea și moartea sa. În această săptămână, în fiecare zi se țin slujbe religioase iar credincioșii merg la biserică să se spovedească și împărtășească.

Învierea Domnului este așteptată cu casele și curțile curate iar gospodinele pregătesc mâncărurile tradiționale: în Joia Mare se vopsesc ouăle roșii, se fac cozonacii și pasca, iar în Sâmbăta Mare se prepară drobul, friptura și ciorba de miel. La miezul nopții de Sâmbătă spre Duminică, credincioșii îmbrăcați în haine noi, de sărbătoare, pornesc spre biserici pentru a lua parte la Slujba de Înviere. La sate mai există încă obiceiul ca gospodina să ducă la slujbă un coș cu bucatele pregătite, spre a fi sfințite.

În timpul slujbei, oamenii veghează așteptând Învierea Domnului, iau "lumină" sfântă și cântă "Hristos a înviat". La sfârșit, iau "paști" (bucățele de pâine sfințită tăiată sub formă de cubulețe și înmuiată în vin sfințit) pe care le duc acasă și din care vor gusta în fiecare dimineaţă înainte de a mânca. Odată slujba încheiată, oamenii merg spre case cu lumânările aprinse și înconjoară casa, pentru a o proteja de rele. După slujbă de Înviere și până la Înălțare, timp de 40 de zile, oamenii se salută cu "Hristos a înviat"- "Adevărat a înviat".

Paștele este sărbătoarea întregii familii, iar masa de Paște, fie că este în noaptea de Înviere, imediat după slujbă (în anumite zone ale țării), fie că este duminică la prânz (în altele), va fi alături de cei dragi, de părinți, copii, bunici, sau alte rude și prieteni apropiați. Se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă bucate tradiționale, purtăm haine noi și oferim cadouri celor dragi. Pentru copii, ziua de Paște aduce bucuria cadourilor primite de la Iepuraș, a căutării ouălelor colorate și a concursurilor de ciocnit ouă. Câteva superstiții din diferite zone ale țării: la trezire trebuie să atingem un obiect din fier (pentru că "dă sănătate"), dar să nu atingem sarea ("dă năduşeli"); ne spălăm pe faţă cu apă proaspătă în care se pun bani de argint, ouă roşii, busuioc, ca să fim curaţi și sănătoşi, frumoşi, drăgăstoşi şi bogaţi. Cei născuţi în Duminica Paştelui vor fi norocoşi iar cine moare în această zi, merge în Rai ("este deschis").

Stelian Tanase

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE