• Tweet

Săptămâna trecută am asistat, probabil, la cutremurul cu cea mai mare magnitudine în domeniul justiției din România. Ziua de 19 decembrie 2018 va rămâne în analele justiției din țara noastră datorită reacțiilor atât pro (mai puține ca număr), dar și contra (mult mai numeroase ca număr) deciziilor prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, în principiu, mai multe contestații la executare și a dispus suspendarea executării pedepselor unor condamnați „de vază".

Ca avocat specializat în materia dreptului penal nu mă pot regăsi decât în tabăra care, deși este mult mai puțin numeroasă, gândește corect din punct de vedere juridic și, ceea ce este esențial, fără patimă. Așa cum am anticipat și în cuprinsul Editorialului pe care l-am publicat în Ziuanews.ro la data de 03.12.2018, persoanele aflate în executarea unei pedepse pronunțate de un complet nelegal constituit și cărora nu le-a fost comunicată Decizia Completului de 5 Judecători (ori nu s-au scurs 30 de zile de la comunicarea Deciziei), au fructificat rapid șansa promovării contestației în anulare. Astfel, la data de 19.12.2018 un complet de la Î.C.C.J. a decis, în mod corect, admiterea în principiu a mai multor contestații în anulare și a dispus suspendarea executării pedepselor, consecința firească fiind eliberarea contestatarilor din locurile de detenție în care se aflau. Sub pretextul că „au scăpat de pușcărie corupții din cauza Deciziei CCR", majoritatea opiniei publice s-a scandalizat, mai mult sau mai puțin zgomotos, fără a analiza cauzele care au generat acest cutremur în justiția românească.

O minimă analiză a acestor cauze ar fi reliefat faptul că nici PSD-ul lui Liviu Dragnea, nici membrii C.C.R. nu se regăsesc pe lista celor care se fac „vinovați" de această situație. Lista acestor „vinovați" este, pe cât de scurtă, pe atât de selectă, fiind alcătuită, din păcate, exclusiv din magistrați de la cel mai înalt for al justiției din România:

1. În primul rând, „vinovați" de această situație sunt cei care au decis la data de 01.02.2014, adoptarea Deciziei nr. 3 a Colegiului de Conducere al Î.C.C.J., împotriva dispozițiilor legale incidente. Cu alte cuvinte „vinovați" de această situație nu pot fi decât cei care, ignorând legea, au săvârșit ei înșiși un veritabil abuz în serviciu stabilind un alt mod de compunere al Completurilor de 5 Judecători decât cel stabilit de lege : prin tragerea la sorți a tuturor membrilor ! Pentru a nu exista nici un dubiu referitor la acest aspect, reamintesc dispozițiile imperative ale art. 281 alin. 1, lit. a) din Codul de Procedură Penală. Potrivit textului anterior menționat, compunerea nelegală a completului de judecată atrage nulitatea absolută a sentinței / deciziei pronunțate.

2. În al doilea rând, „vinovați" de această situație sunt membrii Completurilor de 5 Judecători care, deși au pronunțat, în anumite situații mult prea rapid deciziile de condamnare, uneori fără a încuviința și administra probe esențiale (de exemplu expertize în cazurile în care s-a reținut existența unui prejudiciu), nu s-au mai grăbit să motiveze deciziile de condamnare. Vă rog să observați faptul că toate deciziile a căror suspendare a provocat atâta rumoare în rândul unei însemnate părți a opiniei publice, au fost pronunțate în luna iunie 2018: la data de 05.06.2018, în dosarul în care au fost condamnați Udrea Elena Gabriela și Obreja Rudel, la data de 20.06.2018, în dosarul în care a fost condamnat Șova Dan Coman, la data de 26.06.2018, în dosarul în care a fost condamnată Bica Alina Mihaela și la data de 28.06.2018, în dosarul în care a fost condamnat Niță Constantin. Fiind un avocat care pledează de foarte mulți ani în cauze penale complexe, știu ce înseamnă posibilitatea reală ca un inculpat să poată propune și administra probe în apărare. Evident, un inculpat poate administra probe solide în apărarea sa doar dacă este în libertate.

Datorită acestui motiv, mă bucur pentru toate persoanele care au avut norocul să fie în termenul de a formula contestația în anulare și, implicit, să aibă libertatea de a-și organiza apărările exact așa cum își doresc. Cu toate acestea nu pot să nu observ, cu deferență, că acest lucru era imposibil potrivit legislației în vigoare, dacă magistrații care au pronunțat deciziile de condamnare ar fi motivat aceste decizii în termen de ... 30 de zile (sau chiar 60, termen care este mai mult decât rezonabil) ! Raportat la momentul pronunțării Deciziei nr. 685 de către C.C.R., respectiv 07.11.2018, dar mai ales la momentul publicării acestei Decizii în Monitorul Oficial a României nr. 1.021 din data de 29.11.2018 (din acest moment decizia este general obligatorie), este lesne de observat faptul că nici una dintre persoanele care au beneficiat de suspendarea executării pedepsei până la soluționarea definitivă a contestației în anulare, nu ar mai fi fost în termen de a formula această cale de atac extraordinară prevăzută de Codul de Procedură Penală.

Pentru a liniști spiritele trebuie spus faptul că suspendarea executării pedepsei nu echivalează cu „scăpatul unei persoane de pușcărie". Procesele vor fi reluate cu faza apelului, în fața unor Complete de 5 Judecători legal constituite, complete care vor pronunța deciziile putând să dispună achitarea sau condamnarea oricăreia dintre persoanele anterior menționate, exclusiv în baza probelor existente la dosar și a eventualelor probe noi ce vor fi încuviințate de instanța de apel.
Având în vedere toate aceste considerente, este mai mult decât evident că este greșit a indica ca „vinovați" pentru suspendarea executării pedepsei unor persoane, atât PSD-ul lui Liviu Dragnea, cât și membrii Curții Constituționale a României.

Pentru o corectă înțelegere, doresc să fac o mențiune esențială : am scris acest articol exclusiv din convingere profesională, în nici un caz nu pentru că aș fi trecut sau aș avea de gând să trec în barca P.S.D.-ului. De câte ori va fi cazul, voi critica P.S.D.-ul la fel de incisiv. Adevărul, cu atât mai mult cel judiciar, indiferent de care parte a eșichierului politic se află, trebuie să primeze !

Constantin Florin Durgheu