2024, un an crucial pentru Europa: alegeri peste alegeri, risc de proteste violente și extinderea spațiului Schengen
Postat la: 29.12.2023 | Scris de: ZIUA NEWS

În 2024, alegerile vor fi în centrul atenţiei - nu numai pe plan intern, ci şi la nivelul UE, precum şi în SUA şi Rusia. Pentru UE alegerile sunt prevăzute la începutul lunii iunie. Multe dintre discuţiile actuale care se învârt în jurul migraţiei, al extinderii sau al bugetului vor rămâne subiecte fierbinţi.
Începutul anului este marcat de începerea preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene, precum şi de un summit extraordinar al Consiliului European. Ce urmăreşte fiecare ţară în parte? European Newsroom (enr) răspunde pe larg la această întrebare în articolul de fond publicat vineri.
De la 1 ianuarie, Belgia va prelua de la Spania preşedinţia Consiliului UE pentru prima jumătate a anului 2024. Acesta va fi principalul obiectiv al guvernului naţional federal. În contextul în care s-a ajuns la un acord politic asupra Pactului privind migraţia şi azilul şi este probabilă aprobarea parlamentară a normelor bugetare ale blocului, miniştrii consideră că au o mare responsabilitate pe scena UE. Preşedinţia belgiană va trebui, de asemenea, să pregătească dezbaterea privind viitoarea extindere.
Spania, care îşi încheie preşedinţia, va începe anul 2024 cu un guvern de stânga nou lansat, care a fost dificil de format. Pentru a debloca guvernarea, premierul Pedro Sanchez a acceptat o lege de amnistie a celor implicaţi în procesul de independenţă catalană care au conturi restante cu justiţia.
Această amnistie va stabili agenda politică pentru 2024. Comisia Europeană a declarat deja că va efectua o verificare a conformităţii cu statul de drept. Spania se confruntă, de asemenea, cu posibila revenire în ţară a fostului preşedinte catalan Carles Puigdemont şi cu potenţialele proteste pe care aceasta le-ar putea declanşa.
Alegeri, alegeri, alegeri
Între 6 şi 9 iunie, cetăţenii din cele 27 de state membre ale UE vor merge la urne şi vor vota în cadrul alegerilor europene. Mulţi anticipează o orientare drastică spre dreapta în Parlamentul European.
În Franţa, subiectul migraţiei riscă să se afle în centrul campaniei pentru alegerile europene, care vor servi, de asemenea, drept test, la doi ani de la începerea celui de-al doilea mandat de cinci ani al preşedintelui Emmanuel Macron. Dezbaterea va opune partidul de extremă-dreapta Rassemblement National (Adunarea Naţională), susţinut de Marine Le Pen şi care se opune în general imigraţiei, şi Renaissance (Renaşterea), care, alături de mai multe partide de centru, îl susţine pe Macron. Renaissance a trebuit să facă concesii în faţa dreptei pentru ca o lege a imigraţiei mai echilibrată, dar în continuare controversată, să fie adoptată de parlament pe 20 decembrie.
În afară de politică, Franţa găzduieşte Jocurile Olimpice între 26 iulie şi 11 august şi are în vedere, de asemenea, redeschiderea catedralei Notre-Dame din Paris pe 8 decembrie.
Spania s-ar putea confrunta cu o situaţie similară: Acolo, opoziţia de dreapta ar putea încerca să transforme alegerile europene într-un prim plebiscit pentru guvernul nou format. Controlul migraţiei ilegale, lipsa de locuinţe la preţuri accesibile, şomajul ridicat în rândul tinerilor sau controlul deficitului public vor fi pe masa de discuţii în Spania anului 2024.
Campania pentru alegerile europene din Slovenia se va concentra, foarte probabil, pe problemele care sunt cele mai presante pentru cetăţeni: pe lângă costul vieţii şi inflaţia, care este în prezent una dintre cele mai ridicate din zona euro, acestea vor include cu siguranţă migraţia, (ne) funcţionarea spaţiului Schengen, precum şi subiecte precum asistenţa acordată Ucrainei şi poziţia UE în vederea soluţionării conflictului din Orientul Mijlociu.
În afară de scrutinul european, alegerile prezidenţiale din SUA din 5 noiembrie 2024 vor marca un eveniment important în ceea ce priveşte politica externă. În cazul în care Donald Trump va fi ales din nou, se zvoneşte că sprijinul SUA pentru Ucraina ar putea fi redus, ceea ce ar face jocul preşedintelui rus, Vladimir Putin. Este discutabil dacă europenii pot şi doresc să ofere suficient sprijin Ucrainei pe termen lung, fără SUA, pentru a contracara eforturile expansioniste ale lui Putin.
În Ucraina, alegerile prezidenţiale planificate iniţial pentru începutul lunii martie au fost anulate din cauza menţinerii legii marţiale, în condiţiile în care războiul cu Rusia este încă în desfăşurare. La începutul lunii noiembrie, preşedintele Volodimir Zelenski a subliniat "că alegerile nu sunt oportune acum".
Cu toate acestea, Rusia îşi va organiza alegerile prezidenţiale în martie 2024. Opozanţii lui Putin se plâng în mod repetat de faptul că înregistrarea candidaţilor este respinsă de comisia electorală care invocă erori de formă, cum a fost cazul recent al grupului de iniţiativă al jurnalistei anti-Kremlin Ekaterina Dunţova. Se crede că Putin va ieşi învingător cu a cincea sa candidatură la preşedinţie. Preşedintele rus a schimbat în mod special constituţia pentru a putea candida din nou. Potrivit versiunii actuale a constituţiei, preşedintele rus în vârstă de 71 de ani va putea candida pentru ultima dată în 2030.
Alegeri interne în toată Europa în 2024
Pe lângă viitoarele alegeri la nivelul UE, mai multe ţări europene organizează şi o serie de alegeri interne.
În Spania, vor avea loc alegeri regionale în Galicia, care este un bastion al Partidului Popular (PP), şi în Ţara Bascilor, unde se află partidele care îl susţin pe premierul Sanchez.
În Belgia, cetăţenii vor vota în cadrul alegerilor federale şi regionale. În octombrie, cetăţenii vor fi chemaţi la urne pentru a doua oară pentru a vota în cadrul alegerilor locale.
România se află în faţa unui an electoral atipic. În 2024, cetăţenii sunt aşteptaţi să voteze în patru tipuri de alegeri - prezidenţiale, parlamentare, locale şi europene.
Şi în Slovacia, 2024 va fi un an important din punct de vedere al politicii interne. În primăvară, cetăţenii vor alege un nou şef de stat după cinci ani.
Republica alpină Austria cheamă cetăţenii la urne pentru a vota în cadrul mai multor alegeri de stat şi municipale. De asemenea, ţara va alege un nou parlament în 2024.
Germania se va confrunta, de asemenea, cu mai multe tipuri de alegeri, printre care alegeri regionale, în cadrul cărora vor fi alese parlamentele de land, precum şi alegeri ale consiliilor districtuale şi municipale, precum şi ale primarilor.
În afară de politică, Germania va găzdui Campionatele Europene de handbal şi de fotbal în ianuarie şi, respectiv, iulie-august.
Macedonia de Nord are în vedere alegeri prezidenţiale şi parlamentare anul viitor. Alegerile prezidenţiale vor avea loc la 24 aprilie, în timp ce potenţialul al doilea tur de scrutin este aşteptat să aibă loc în paralel cu alegerile parlamentare, la 8 mai.
Unda verde pentru extinderea UE înseamnă restructurare internă
Ţările cu statut de candidate urmăresc să îşi deschidă în continuare calea spre aderare.
În Macedonia de Nord, de exemplu, eforturile includ modificări constituţionale pentru a include minorităţile în preambul. De asemenea, ţara urmăreşte să pună în aplicare reforme legate de statul de drept, administraţia publică sau protecţia membrilor comunităţilor minoritare. În cadrul summitului Consiliului UE din decembrie, s-a ajuns la concluzia că UE este pregătită să finalizeze etapa de deschidere a negocierilor de aderare cu această ţară de îndată ce angajamentul de a adopta modificările constituţionale va fi pus în aplicare. Cu toate acestea, acest amendament rămâne deocamdată blocat în parlament, posibilele schimbări fiind aşteptate doar după alegeri.
Bosnia şi Herţegovina (BiH), care a primit statutul de ţară candidată în urmă cu un an, iese din 2023 cu unda verde condiţionată pentru a deschide negocierile atunci când va fi atins nivelul necesar de conformitate cu criteriile de aderare. Comisia va prezenta un raport în acest sens Consiliului UE până în martie 2024. Pentru a negocia, ţara trebuie să adopte, la începutul anului viitor, legi de reformă care să consolideze lupta împotriva corupţiei, să creeze securitate juridică şi să ofere argumente care să demonstreze că ţara face progrese în punerea în aplicare a 14 priorităţi-cheie.
Pe de altă parte, liderii europeni au făcut apel la autorităţile entităţii Republika Srpska să retragă legile contestate, care vor duce la un regres al Bosniei-Herţegovina în ceea ce priveşte libertăţile fundamentale. Domeniile de îngrijorare sunt o lege care incriminează defăimarea, apoi legea privind "agenţii străini", care prevede o supraveghere specială pentru organizaţiile neguvernamentale care sunt finanţate din străinătate, precum şi legea potrivit căreia deciziile înaltului reprezentant nu vor fi puse în aplicare în această entitate.
Anul viitor, Albania aşteaptă deschiderea negocierilor pentru primul grup de capitole. În decembrie, ţara a finalizat procesul de examinare pentru armonizarea legislaţiei cu Uniunea Europeană, ca primă etapă a negocierilor care au fost deschise în iulie 2022. Premierul Edi Rama consideră că realizarea unor progrese rapide în vederea aderării la UE reprezintă o provocare iminentă, subliniind că Albania deţine în prezent peste 50 % din capacitatea de a fi considerată pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană. Deşi apreciază munca depusă de negociatorii albanezi, el a subliniat că "suntem încă la începutul procesului".
Aderarea la zona euro şi la Schengen
România speră să soluţioneze dosarul Schengen anul viitor, după ce nu a reuşit să atingă acest obiectiv în 2023, întrucât Austria nu şi-a schimbat poziţia după veto-ul exprimat în 2022. După Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la începutul lunii decembrie, oficialii români au anunţat că Austria şi-a relaxat poziţia şi a fost de acord ca România să adere la spaţiul Schengen pentru transportul aerian.
Planul iniţial al Bulgariei era de a adera la zona euro în 2024. Cu toate acestea, în februarie 2023, ministrul interimar de finanţe de atunci, Rosiţa Velkova, a declarat că ţara nu şi-a respectat toate angajamentele asumate odată cu intrarea în mecanismul ratei de schimb valutar al UE (ERM II) şi criteriul inflaţiei, motiv pentru care a mutat data ţintă pentru aderare la 1 ianuarie 2025.
Bulgaria a adoptat un plan de acţiune pentru tranziţia de la moneda bulgară leva. Un comitet director în care euroscepticii joacă un rol cheie a adunat suficiente voturi în favoarea unei petiţii pentru un referendum prin care se cere bulgarilor să susţină menţinerea levei ca unică monedă legală până în 2043. Numărul de voturi care au susţinut iniţiativa a făcut ca referendumul să fie iminent, dar la începutul lunii iulie 2023 parlamentul l-a respins, argumentând că formularea întrebării era neconstituţională. Vazrajdane, un partid naţionalist şi de extremă dreapta, a sesizat Curtea Constituţională, unde cazul este încă în curs de soluţionare.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
-
Universitatea Yale scoate la iveală un fenomen grav: Noua acțiune imperială a lui Putin din Ucraina este terifiantă
Razboiul sangeros al Rusiei de 43 de luni din țara vecina ramane unul imprevizibil și se afla intr-o continua dinamica. ...
-
Vizita lui Trump a generat investiții de peste 95 de miliarde de lire sterline în Marea Britanie, din partea investitorilor americani
Un val de investiții americane, estimat la peste 95 de miliarde de lire sterline, care promite sa creeze mii de locuri d ...
-
Un expert american dezvăluie lucruri din culise. Aliații NATO sunt năuciți: De ce Putin îl controlează pe Trump?
Thomas L. Friedman, un expert american și caștigator a 3 premii Pulitzer, dezvaluie lucruri din culisele politicii exter ...
-
ANALIZĂ: Cât de popular mai este presedintele Donald Trump printre americani?
Analiștii americani cred ca, in cazul lui Donald Trump, sondajele arata mai degraba o America imparțita in tabere ideolo ...
-
Putin trece la un nivel periculos: Kremlinul aplică planul din umbră, ar fi mutarea secolului
Dupa invazia pe scara larga a Ucrainei din februarie 2022, serviciile secrete rusești au efectuat operațiuni impotriva O ...
-
Reuters: SUA și UE încă fac afaceri de milarde de euro cu Rusia la trei ani de la invazia din Ucraina
La mai bine de trei ani de la lansarea invaziei la scara larga a Ucrainei de catre Rusia, SUA si Uniunea Europeana inca ...
-
Afirmații controversate: pe cine dă Trump vina pentru moartea lui Charlie Kirk
Presedintele Donald Trump si alti membri cheie ai administratiei sale dau vina pe membrii radicali ai stangii pentru uci ...
-
Bombardamente israeliene masive: Gaza arde. IDF atacă infrastructura teroristă cu o mână de fier
Israelul a bombardat puternic orașul Gaza dupa miezul nopții, luni-marți, au declarat martorii dupa ce secretarul de sta ...
-
Întrebări cheie rămân fără răspuns despre asasinarea lui Charlie Kirk, odată cu anunțarea comemorării sale
În timp ce anchetatorii analizeaza cu atenție mesajele online, notițele și cartușele gravate in cautarea motivului ...
-
POLITICO: De ce Putin nu va pune capăt războiului împotriva Occidentului
Cand Vladimir Putin a trimis cel putin 19 drone in Polonia saptamana trecuta, presedintele rus a transmis un mesaj: nu i ...
-
Rusia a modificat rachetele Iskander-K pentru a le garanta detonarea în orice condiții
Un aparent detaliu tehnic minor dezvaluit recent ridica o problema majora pe campul de lupta: Rusia a modernizat focoase ...
-
Exodul din Gaza - Sute de mii de palestinieni au părăsit orașul goniți de atacurile israeliene
Armata israeliana a declarat sambata ca peste 250.000 de locuitori din Fasia Gaza au parasit deja orasul Gaza si se indr ...
-
O sursă importantă aruncă informația care tulbură liniștea mondială: China se pregăteşte să recucerească Taiwanul!
China se pregatește de razboi pentru a recuceri Taiwanul, a avertizat vineri, la Washington, principalul responsabil al ...
-
Afirmația lui Charlie Kirk care s-a viralizat după ce a fost împușcat mortal. Vorbea despre subiect cu câteva secunde înainte
Activistul conservator american Charlie Kirk, care a murit dupa ce a fost impușcat miercuri in timpul unui eveniment pub ...
-
Una dintre dronele rusești s-a prăbușit peste casa unui pensionar polonez care se uita la televizor chiar la știri despre incidente similare
Un pensionar polonez a trait miercuri momente desprinse parca dintr-un film, dupa ce o drona ruseasca s-a prabușit chiar ...
-
Pe cine învinuiește Donald Trump pentru împușcarea aliatului său Charlie Kirk. Amenințarea lansată de președinte
Moartea prin impușcare a lui Charlie Kirk, una dintre cele mai vizibile voci ale mișcarii pro-Trump, a starnit un val de ...
-
Statele Unite, gata să apere "fiecare centimetru din teritoriul NATO", după ce dronele rusești au pătruns în Polonia. "Suntem alături de aliații noștri"
Ambasadorul Statelor Unite la NATO, Matthew Whitaker, a declarat miercuri, 10 septembrie, intr-un comunicat oficial, pos ...
-
Atacul israelian coagulează lumea arabă - Liderii arabi sosesc la Doha
Sheikh Mohammed bin Zayed Al Nahyan, președintele Emiratelor Arabe Unite a sosit miercuri la Doha la o zi dupa ce Israel ...
-
NATO se reunește pentru a decide cum răspunde după atacul cu drone rusești din Polonia. Forțele aliate au mobilizat avioane F-16, F-35 și aeronave AWACS pentru supraveghere
NATO nu considera incursiunea dronelor rusești in Polonia un atac, insa analizeaza incidentul. Între 6 și 10 drone ...
-
Rusia testează „intenționat" NATO. Generalul care a condus armata americană din Europa, avertisment după decizia în premieră a Poloniei
Cel mai nou atac al Rusiei in Ucraina a determinat Polonia sa iși mobilizeze miercuri propriile sisteme de aparare aeria ...
-
Atacul israelian în Qatar, o escaladare neașteptată cu potențiale efecte majore. Reacții oficiale de la Washington
Israelul a lansat marti un atac aerian fara precedent in Qatar vizandu-i pe liderii Hamas si intensificandu-si astfel ac ...
-
Gafă uriașă la Bruxelles: europarlamentarii au votat din greșeală o rezoluție care atacă strategia UE în Ucraina
Deputații europeni au votat din greșeala marți pentru o propunere care critica strategia Bruxelles-ului in Ucraina și ca ...
-
Polonia a doborât drone rusești, care i-au invadat spațiul aerian: Americanii au fost informați despre operațiunea militară poloneză
Armata poloneza a anunțat miercuri dimineața ca a doborat drone care au incalcat spațiul sau aerian in timpul unui atac ...
-
Ursula von der Leyen ține un discurs fără precedent în Parlamentul European: Situația în cadrul UE stă pe un butoi cu pulbere
Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va rosti miercuri, in Parlamentul European, discursul anual despre s ...
-
Operațiunea „Ziua Judecății": Mai multe explozii în capitala Qatarului. Armata Israelului confirmă o lovitură care a vizat lideri de rang înalt ai Hamas. Aceștia ar fi supraviețuit atacului
Mai multe explozii au fost auzite in capitala Qatarului, Doha, potrivit martorilor Reuters, scrie Times of Israel. Armat ...
-
„O rețea de spionaj se construia în Europa". Noi detalii în cazul fostului șef din serviciul de informații al Moldovei care spiona pentru KGB din Belarus
Serviciile de informații din Romania, Ungaria și Cehia au anunțat destructurarea unei rețele de spionaj belarusa care op ...
-
Un președinte urât de toată lumea, un parlament paralizat și un deficit uriaș: alegerea imposibilă a lui Macron, după căderea ultimului guvern în Franța
Demiterea prim-ministrului François Bayrou marcheaza inceputul unei noi perioade de instabilitate politica in Fra ...
-
Flota Gretei Thunberg către Gaza ar fi fost lovită de o dronă. Reacția Tunisiei
Autoritațile tunisiene au negat afirmațiile potrivit carora una dintre navele care se indreptau catre Gaza, transportand ...
-
Cum a câștigat FIFA milioane de dolari din biletele pentru Cupa Mondială 2026, înainte ca acestea să fie puse în vânzare
FIFA a caștigat deja milioane de dolari vanzand fanilor „dreptul de a cumpara" bilete pentru Cupa Mondiala 2026, i ...
-
Maduro e mai tare ca Bolojan: "Crăciunul începe la 1 octombrie. Vom aplica formula din anii precedenţi, care a avut un efect pozitiv asupra economiei, culturii, fericirii"
Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a anunțat ca și in acest an Craciunul va incepe oficial pe 1 octombrie, prin de ...
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu