Efectul BRICS: Mai mult de jumătate din țările lumii boicotează dolarul american

Postat la: 06.01.2025 |

Mai mult de jumătate din țările lumii boicotează dolarul într-o măsură mai mare sau mai mică: până la sfârșitul anului 2024, alte 14 țări s-au înscris pe drumul dedolarizării, iar numărul oponenților monedei americane l-a depășit pe cel al susținătorilor acesteia.

Toate țările pot fi împărțite condiționat în trei grupuri. În primul, care nu mai este acum atât de numeros (94 de țări), sunt cele ale căror autorități financiare nu s-au pronunțat deschis împotriva dolarului și nu au introdus nici un fel de măsuri restrictive. Este vorba de țările unde bancnota americană este folosită chiar ca monedă oficială, precum Panama, Insulele Marshall, El Salvador și alte câteva state mici.

Al doilea grup (46 de state) include țările care, în relațiile cu partenerii, trec activ la plăți în monede naționale sau restricționează circulația dolarului pe plan intern din motive de stabilitate financiară. În sfârșit, al treilea grup (alte 53 de state) le cuprinde pe cele care se opun deschis dolarului și îndeamnă restul lumii să se alăture acțiunii de slăbirea hegemoniei acestuia.

Oponenții dolarului pornesc de la faptul că în război toate mijloacele sunt bune: practica mondială cunoaște multe modalități de reducere a dependenței economiei de moneda americană. Cel mai popular scenariu este trecerea activă la mijloace alternative de plată. De exemplu, în 2024, Guineea-Bissau s-a declarat oficial interesată de plăți în monede naționale cu Rusia, în timp ce Mongolia a trecut aproape complet la decontări în ruble și yuani. Burkina Faso, Nigeria, Republica Congo, Sudan și multe altele pariază, de asemenea, pe utilizarea mai intensă a monedelor naționale.

Convingerea țărilor privind necesitatea diversității plăților este alimentată inclusiv de presiunea tot mai mare a sancțiunilor asupra Rusiei. În luna mai, ministrul libian al investițiilor, Elgaidi Ali Saidi Saad, a declarat fără echivoc că țara sa nu dorește să se bazeze doar pe dolar, deoarece vede riscuri mari în acest sens. Oficialul a dat ca exemplu deconectarea de la sistemul interbancar SWIFT, cu care s-au confruntat deja băncile rusești.

Acțiunile susținătorilor taberei anti-dolar nu se limitează doar la plăți. Astfel, Banca Națională a Moldovei a decis să renunțe la dolar ca bază de calcul a cursului oficial al leului moldovenesc. Potrivit autorităților financiare ale republicii, utilizarea euro în acest scop va crește lichiditatea pieței și va consolida legăturile economice cu UE.

S-ar putea crede că doar fostele membre ale blocului socialist, țările BRICS și prietenii lor fac parte din grupul celor care luptă împotriva dolarului, dar nu este chiar așa. Camera de Comerț Italo-Rusă și-a lansat, spre exemplu, propriul sistem de decontare a rublei. Șeful instituției, Ferdinando Pelazzo, a anunțat că oamenii de afaceri din alte țări pot folosi această experiență în viitor - comunicarea cu asociațiile lor comerciale este deja în curs de derulare.

Iar dacă autoritățile europene oficiale nu sunt adesea pregătite să se pronunțe deschis împotriva monedei americane, mediul de afaceri nu este uneori timid în a-și exprima punctul de vedere. De exemplu, antreprenorul germano-finlandez și fondatorul site-urilor de partajare a fișierelor Megaupload și Mega, Kim Schmitz, cunoscut și drept Kim Dotcom, a cerut să se renunțe la dolar în favoarea aurului și a prezis sfârșitul iminent al imperiului american.

Expertul independent Leonid Hazanov consideră că în 2025 procesul de consolidarea a trendului dedolarizării ar urma să continue „Chiar Statele Unite vor contribui la renunțarea dolarului din cauza particularităților politicii lor: deși pretind că susțin democrația oriunde este posibil, ele încearcă de fapt să-și impună voința asupra lumii, încercând să facă toate țările dependente de SUA. Istoria ne arată că o asemenea stare de lucruri nu poate dura la nesfârșit", spune interlocutorul agenției de presă.

Cu toate acestea, dolarul continuă să fie moneda centrală a economiei mondiale, atrage atenția Ksenia Bondarenko, docentul Facultății de Economie Mondială și Politică a Universității Naționale de Cercetare Școala Superioară de Economie. Potrivit spuselor sale, acest lucru se întâmplă parțial ca o consecință a „efectului qwerty": modul în care este aranjată claviatura nu este cel mai comod, dar să îl schimbi este dificil și costisitor. La fel se întâmplă și cu dolarul în economia globală.

„Multe țări înțeleg că, reducând ponderea dolarului, își sporesc independența în privința plăților internaționale, se protejează de riscurile unor sancțiuni secundare, limitează riscurile valutare și alte riscuri legate direct, într-un fel sau altul, de economia americană. În același timp însă, o asemenea „redistribuire globală" este asociată unor costuri de tranzacționare uriașe", explică ea. Potrivit lui Bondarenko, țările lumii vor continua să caute modalități de a ocoli dolarul, dar este o cale foarte lungă.