Franţa şi Germania s-au retras de la discuţiile privind reformarea OMS nemulţumite de încercările SUA de a conduce negocierile

Postat la: 08.08.2020 |

Franţa şi Germania s-au retras de la discuţiile privind reformarea OMS nemulţumite de încercările SUA de a conduce negocierile

Franţa şi Germania au părăsit discuţiile referitoare la reformarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), fiind nemulţumite de încercările Statelor Unite de a conduce negocierile, în pofida deciziei Washingtonului de a se retrage din OMS, au declarat vineri trei oficiali.

Decizia Franţei şi Germaniei este un pas înapoi pentru preşedintele american Donald Trump, în condiţiile în care Washingtonul, care deţine preşedinţia rotativă a G7, spera să emită în septembrie o foaie de parcurs pentru o reformare amplă a OMS, cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale americane.

În luna iulie, Statele Unite au anunţat OMS că se vor retrage peste un an din agenţia ONU care a fost creată pentru a îmbunătăţi sănătatea la nivel mondial, Trump acuzând că OMS este prea apropiată de China şi că a gestionat greşit pandemia de coronavirus. OMS a respins acuzaţiile.

Guvernele europene au criticat la rândul lor OMS, dar nu atât de mult ca Statele Unite, iar decizia Parisului şi Berlinului de a părăsi discuţiile urmează tensiunilor provocate de încercările Washingtonului de a domina negocierile.

"Nimeni nu vrea să fie atras într-un proces de reformă şi să primească un program din partea unei ţări care tocmai a plecat din PMS", a declarat un oficial european implicat în discuţii,

Ministerele Sănătăţii din Germania şi Franţa au confirmat că cele două ţări nu sunt de acord ca Germania să conducă discuţiile după ce şi-au anunţat intenţia de a se retrage din organizaţie.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din Italia a spus că lucrările legate de documentul pentru reformă sunt în curs, dar a adăugat că poziţia Italiei corespunde cu cea a Parisului şi Berlinului.

Întrebat despre poziţia Franţei şi Germaniei, un oficial de rang înalt din administraţia Trump a spus: "Toţi membrii G7 sprijină în mod explicit substanţa ideilor de reformare a OMS".

"Este regretabil că Germnia şi Franţa au optat în cele din urmă să nu se alăture grupului care susţine foaia de parcurs pentru reformă", a mai spus acesta.

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a refuzat să comenteze situaţia, dar a adăugat că Marea Britanie susţine OMS şi cere o reformă a organizaţiei "pentru a-i fi asigurată flexibilitatea şi capacitatea de reacţie".

Discuţiile despre reforma OMS au început în urmă cu aproximativ patru luni. Au avut loc aproape 20 de teleconferinţe între miniştrii sănătăţii din Grupul celor şapte naţiuni industrializate şi zeci de întâlniri între diplomaţi şi alţi oficiali.

O înţelegere la nivelul G7, care include şi Japonia şi Canada, ar facilita discuţiile la G20 şi la Naţiunile Unite, unde orice schimbare ar trebui să fie convenită cu China, Rusia şi alte guverne majore care nu fac parte din G7.

Nu este clar dacă un summit al G7 din Statele Unite, la care Trump speră că liderii vor aproba foaia de parcurs, va mai avea loc în septembrie, conform planificării.

Oficialii americani nu au spus ce reforme doreşte Washingtonul. Dar o foaie de parcurs iniţială pentru reforme propusă de Washington a fost văzută de mulţi dintre aliaţii acestuia ca fiind prea critică, un oficial european implicat în negocieri descriind-o ca fiind "nepoliticoasă".

În pofid modificărilor aduse textului iniţial, presiunea exercitată de Washington a rămas inacceptabilă, în special pentru Germania, au spus apropiate negocierilor.

În săptămânile anterioare prăbuşirii discuţiilor, negociatorii au spus că poziţiile începeau să se apropie, întrucât Washingtonul îşi atenuase abordarea, iar negociatorii europeni au început să vadă procesul de reformă ca pe un mijloc de a face OMS mai independentă de presiunile politice.

Guvernele europene au început, de asemenea, să critice OMS în public, ministrul Sănătăţii din Germania cerând organizaţiei să grăbească revizuirea gestionării COVID-19.

În privat, unii europeni au susţinut o abodare mai dură, iar unii l-au criticat pe şeful OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus şi ceea ce ei consideră că este un management politic al pandemiei.

"Toată lumea a fost critică faţă de Tedros", a declarat pentru Reuters un negociator dintr-o ţară europeană a G7.

Guvernele europene vor să facă OMS mai puternică, mai bine finanţată şi mai independentă, dar retragerea fondurilor SUA este probabil să slăbească organizaţia, Washingtonul fiind cel mai mare contribuabil, furnizând 15% din buget.

Unii europeni consideră că criticile lui Trump faţă de OMS reprezintă o tentativă a SUA de a distrage atenţia de la gestionarea epidemiei COVID-19, înainte de alegerile prezidenţiale americane, iar legăturile Berlinului cu Washingtonul au fost tensionate de decizia anunţată în iulie de Washington, de a retrage mii de soldaţi din Germania.

Este puţin probabil ca planurile de reformare a OMS să fie stabilite definitiv, mai ales dacă Trump va fi învins în alegerile din noiembrie.

Guvernele europene doresc ca Statele Unite să rămână şi să finanţeze OMS şi şi-au arătat disponibilitatea de a creşte propria finanţare pentru organizaţie.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Franţa şi Germania s-au retras de la discuţiile privind reformarea OMS nemulţumite de încercările SUA de a conduce negocierile

Postat la: 08.08.2020 |

0

Franţa şi Germania au părăsit discuţiile referitoare la reformarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), fiind nemulţumite de încercările Statelor Unite de a conduce negocierile, în pofida deciziei Washingtonului de a se retrage din OMS, au declarat vineri trei oficiali.

Decizia Franţei şi Germaniei este un pas înapoi pentru preşedintele american Donald Trump, în condiţiile în care Washingtonul, care deţine preşedinţia rotativă a G7, spera să emită în septembrie o foaie de parcurs pentru o reformare amplă a OMS, cu două luni înainte de alegerile prezidenţiale americane.

În luna iulie, Statele Unite au anunţat OMS că se vor retrage peste un an din agenţia ONU care a fost creată pentru a îmbunătăţi sănătatea la nivel mondial, Trump acuzând că OMS este prea apropiată de China şi că a gestionat greşit pandemia de coronavirus. OMS a respins acuzaţiile.

Guvernele europene au criticat la rândul lor OMS, dar nu atât de mult ca Statele Unite, iar decizia Parisului şi Berlinului de a părăsi discuţiile urmează tensiunilor provocate de încercările Washingtonului de a domina negocierile.

"Nimeni nu vrea să fie atras într-un proces de reformă şi să primească un program din partea unei ţări care tocmai a plecat din PMS", a declarat un oficial european implicat în discuţii,

Ministerele Sănătăţii din Germania şi Franţa au confirmat că cele două ţări nu sunt de acord ca Germania să conducă discuţiile după ce şi-au anunţat intenţia de a se retrage din organizaţie.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din Italia a spus că lucrările legate de documentul pentru reformă sunt în curs, dar a adăugat că poziţia Italiei corespunde cu cea a Parisului şi Berlinului.

Întrebat despre poziţia Franţei şi Germaniei, un oficial de rang înalt din administraţia Trump a spus: "Toţi membrii G7 sprijină în mod explicit substanţa ideilor de reformare a OMS".

"Este regretabil că Germnia şi Franţa au optat în cele din urmă să nu se alăture grupului care susţine foaia de parcurs pentru reformă", a mai spus acesta.

Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a refuzat să comenteze situaţia, dar a adăugat că Marea Britanie susţine OMS şi cere o reformă a organizaţiei "pentru a-i fi asigurată flexibilitatea şi capacitatea de reacţie".

Discuţiile despre reforma OMS au început în urmă cu aproximativ patru luni. Au avut loc aproape 20 de teleconferinţe între miniştrii sănătăţii din Grupul celor şapte naţiuni industrializate şi zeci de întâlniri între diplomaţi şi alţi oficiali.

O înţelegere la nivelul G7, care include şi Japonia şi Canada, ar facilita discuţiile la G20 şi la Naţiunile Unite, unde orice schimbare ar trebui să fie convenită cu China, Rusia şi alte guverne majore care nu fac parte din G7.

Nu este clar dacă un summit al G7 din Statele Unite, la care Trump speră că liderii vor aproba foaia de parcurs, va mai avea loc în septembrie, conform planificării.

Oficialii americani nu au spus ce reforme doreşte Washingtonul. Dar o foaie de parcurs iniţială pentru reforme propusă de Washington a fost văzută de mulţi dintre aliaţii acestuia ca fiind prea critică, un oficial european implicat în negocieri descriind-o ca fiind "nepoliticoasă".

În pofid modificărilor aduse textului iniţial, presiunea exercitată de Washington a rămas inacceptabilă, în special pentru Germania, au spus apropiate negocierilor.

În săptămânile anterioare prăbuşirii discuţiilor, negociatorii au spus că poziţiile începeau să se apropie, întrucât Washingtonul îşi atenuase abordarea, iar negociatorii europeni au început să vadă procesul de reformă ca pe un mijloc de a face OMS mai independentă de presiunile politice.

Guvernele europene au început, de asemenea, să critice OMS în public, ministrul Sănătăţii din Germania cerând organizaţiei să grăbească revizuirea gestionării COVID-19.

În privat, unii europeni au susţinut o abodare mai dură, iar unii l-au criticat pe şeful OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus şi ceea ce ei consideră că este un management politic al pandemiei.

"Toată lumea a fost critică faţă de Tedros", a declarat pentru Reuters un negociator dintr-o ţară europeană a G7.

Guvernele europene vor să facă OMS mai puternică, mai bine finanţată şi mai independentă, dar retragerea fondurilor SUA este probabil să slăbească organizaţia, Washingtonul fiind cel mai mare contribuabil, furnizând 15% din buget.

Unii europeni consideră că criticile lui Trump faţă de OMS reprezintă o tentativă a SUA de a distrage atenţia de la gestionarea epidemiei COVID-19, înainte de alegerile prezidenţiale americane, iar legăturile Berlinului cu Washingtonul au fost tensionate de decizia anunţată în iulie de Washington, de a retrage mii de soldaţi din Germania.

Este puţin probabil ca planurile de reformare a OMS să fie stabilite definitiv, mai ales dacă Trump va fi învins în alegerile din noiembrie.

Guvernele europene doresc ca Statele Unite să rămână şi să finanţeze OMS şi şi-au arătat disponibilitatea de a creşte propria finanţare pentru organizaţie.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE