Le Monde: Trei lecții din Europa Centrală pentru extinderea către Ucraina și Balcani
Postat la: 13.05.2024 | Scris de: ZIUA NEWS
0
La douăzeci de ani de la extinderea din 2004, geopolitica se deplasează spre est, dar instituțiile și puterea economică rămân ancorate în Occident. Depășirea acestei tensiuni va fi provocarea majoră a unei viitoare extinderi către estul UE, estimează, într-un articol din „Le Monde", expertul în Europa Centrală.
Extinderea Uniunii Europene, în urmă cu douăzeci de ani, a fost un răspuns la transformarea democratică și pașnică a Europei Centrale care a părăsit blocul sovietic în 1989. „Întoarcerea în Europa" văzută de la Praga sau Varșovia avea, din punct de vedere politic, o singură traducere posibilă: aderarea la UE, clubul democrațiilor prospere din Europa de Vest, relatează Le Monde.
„Marea extindere" a UE la unsprezece țări foste comuniste (Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, apoi România și Bulgaria în 2007 și Croația în 2013) a fost cu siguranță cel mai mare succes al politicii sale externe, rar revendicat: o ancoră pentru noile democrații în cadrul unei noi arhitecturi europene.
Dacă 2004 a fost un răspuns la „revoluțiile de catifea" din 1989 și la sfârșitul Războiului Rece, promisiunea făcută Ucrainei în 2024 de către UE este înainte de toate un răspuns la războiul de agresiune condus de Rusia. Contrastul nu trebuie să ne împiedice să ne gândim la implicațiile primei extinderi spre Est din 2004 pentru a ne gândi la cea care se anunță pentru anii următori. Începând cu metoda de extindere a UE, interacțiunea dintre capacitatea țărilor candidate de a se reforma și cea a UE de a le integra.
O triplă lecție din Europa Centrală se poate extrage pentru Ucraina și Balcani. Condiționalitatea democratică a UE a fost o pârghie puternică pentru stabilirea instituțiilor statului de drept în aceste țări. Dar aderarea la UE nu a fost „sfârșitul istoriei", iar regresul apărut în ultimii ani în anumite țări ne amintește faptul că aceeași condiționalitate trebuie să se aplice și după aderare: cazul Ungariei „iliberale" este considerat cel mai îngrijorător, dar cel al Poloniei arată că deriva nu este ireversibilă.
Al doilea aspect al evaluării aderării pentru candidații trecuți și viitori: ultimul sfert de secol reprezintă din punct de vedere istoric cele mai rapide și mai eficiente procese de modernizare a economiilor și societăților din Europa Centrală și de Est. Convergența Est-Vest este spectaculoasă pentru cei care au cunoscut aceste țări imediat după căderea regimului comunist. Datorită investițiilor vest-europene și a fondurilor europene (3% din PNB pe an în cazul Poloniei), toate statele au înregistat, timp de douăzeci de ani, ritmuri de creștere mai rapide decât media europeană. Republica Cehă și Slovenia sunt lidere în recuperarea din urmă, dar o țară precum Polonia, al cărei PIB pe cap de locuitor în 2004 era de doar 51% din media UE, le va ajunge din urmă în acest deceniu. Premierul Donald Tusk a declarat, în euforia festivităților de 20 de ani de la 1 mai 2024: „Vă promit: pentru cea de-a 25-a aniversare, polonezii vor fi mai bogați decât britanicii. Este mult mai bine să fii în UE".
Este exact ceea ce își spun ucrainenii, și nu doar din cauza războiului: în 1989, PIB-ul lor pe cap de locuitor era echivalent cu cel al polonezilor; în 2019, cel al polonezilor valorează de trei ori mai mult decât al ucrainenilor. UE reprezintă pentru Ucraina după război, ca și pentru Balcani, singurul proiect de reconstrucție și modernizare care merită.
A treia lecție din Europa Centrală pentru viitorii candidați din Ucraina sau din Balcani este dimensiunea sa geopolitică. Vaclav Havel, pe atunci proaspăt ales președinte al Cehoslovaciei, afirma în ianuarie 1990 necesitatea cooperării dintre vecini pentru a depăși disputele naționaliste de altădată și pentru a promova procesul de integrare europeană - a cărui misiune este și de a umple golul geopolitic lăsat atât de retragerea/căderea Imperiul ruso-sovietic, cât și de dizolvarea din trecut a Austro-Ungariei. La fel ca acesta din urmă, apartenența la UE permite națiunilor din Europa Centrală să-și neutralizeze rivalitățile și să-și echilibreze relația cu Germania reunificată. Europa era văzută ca un imperiu substitut pentru Europa Centrală de astăzi și mâine și ca acoperiș comun pentru Balcani.
Ucraina se confruntă acum nu cu un substitut al imperiului, ci cu o adevărată renaștere neo-imperială a Rusiei. În sprijinul rezistenței ucrainene, UE a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidat în ceea ce la Bruxelles se numește acum „extindere geopolitică", unde considerațiile strategice și afirmarea valorilor comune se combină.
Această deschidere europeană către Ucraina are mai multe consecințe. În primul rând, este sfârșitul „politicii de vecinătate" a UE în Est, concepută inițial tocmai pentru a evita extinderea. Credibilitatea „momentului ucrainean" al UE va depinde de faptul dacă acesta avansează perspectiva extinderii statelor din Balcani, cărora li s-a promis același lucru în urmă cu două decenii.
Dar, mai presus de toate, însăși metoda de extindere trebuie redefinită față de cea de acum douăzeci de ani: e de dorit mai degrabă un proces decât un termen limită, în care fiecare etapă a reformei interne a țării să corespundă unei etape de acces la fonduri și de integrare în instituțiile europene.
Una dintre lecțiile majore ale extinderii estice din 2004: procesul transformă țările care aderă, dar și Uniunea. Ea nu mai este „la fel, ci mai mare", așa cum sugerează însuși termenul de „extindere". Bronislaw Geremek, istoricul polonez devenit ministru de externe, prefera termenul „unificare europeană", care sugerează interacțiune și îmbogățire reciprocă. „Revoluția cifrelor" ne impune să ne gândim la reforma politicilor (fondurile de coeziune, PAC) și a instituțiilor europene, dând deja naștere unor rețineri sau obstacole din partea anumitor țări care au aderat la UE în 2004: Ungaria din motive politice, Polonia din cauza opoziției anumitor sectoare ale societății, cum ar fi fermierii.
Extinderea la zece noi țări în 2004 nu a provocat anunțata paralizie a UE, dar nu putem spune pur și simplu astăzi că este greu cu douăzeci și șapte de țări și că va fi mai bine cu treizeci și șapte. Dezbaterea privind reforma instituțiilor și, în general, a UE ca actor internațional va aduce diferențiere în cadrul acesteia. Oricare ar fi termenul preferat, chestiunea ne readuce la vechea dezbatere, despre o Europă cu geometrie variabilă, și la cea mai recentă, legată de noul rol al membrilor est-europeni ai UE, cu o deplasare a centrului de greutate al UE spre est. Geopolitica, este cert, se deplasează spre Est, dar instituțiile și puterea economică rămân ancorate în Vest. Depășirea acestei tensiuni va fi provocarea majoră a unei viitoare extinderi la estul UE.
Dincolo de dezbaterile instituționale, care nu interesează opinia publică, există un subiect legat de extindere care le privește: acela al limitelor. Reapare frica de o „Europa fără maluri" (conform titlului lucrării economistului François Perroux, publicată în 1954). Dacă granițele Uniunii sunt clare spre Vest, Nord și Sud, cele din Est sunt fluide, din cauza expansionismului Rusiei. Orice entitate politică, așa cum este UE, are nevoie de granițe. Astfel, „momentul ucrainean" obligă UE să definească legătura dintre proiectul său și granițele sale.
Autor: Jacques Rupnik este director CERI, profesor la Collège d'Europe de la Bruges, fost consilier al președintelui ceh Vaclav Havel
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Francis Fukuyama: Ce înseamnă un Trump dezlănțuit pentru America
Victoria răsunătoare a lui Donald Trump și a Partidului Republican de marți seară va duce la schimbări majore în domenii politice importante, de la imigrație la Ucraina.
-
După victoria lui Trump au explodat vânzările de cărți despre tiranie, extrema dreaptă, sau Orwell
Cărţile despre democraţie, distopie, tiranie, feminism şi politici de extremă dreaptă au urcat rapid în topul celor mai bine vândute, în urma câştigării alegerilor prezidenţiale din SUA de către Donald Trump. Vă prezentăm mai jos principalele titluri care sunt tot mai căutate în rândul cititorilor americani.
-
Reuters: Republicanii lui Trump vor avea toată puterea - SUA pot fi transformate pentru decenii
Republicanii lui Donald Trump au încă un loc în Senatul SUA şi sunt pe cale să îşi păstreze controlul restrâns şi asupra Camerei Reprezentanţilor, ceea ce înseamnă că vor avea majoritate în ambele camere ale Congresului anul viitor, oferindu-i preşedintelui ales Donald Trump o pârghie importantă de putere, relatează Reuters.
-
Un profesor emerit vorbește despre marea luptă a vremurilor noastre: Trebuie să-ţi pierzi identitatea istorică, lingvistică, pentru a fi acceptat în lume!
Academicianul Mircea Martin, profesor emerit la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, a atras atenţia, joi, asupra faptului că formule aparţinând ideologiei woke sau cancel culture, manifestate în primul rând campusurile marilor universităţi americane, "circulă în prezent şi în România, printre tineri" și că astfel, paradoxal, revin ideile marxiste.
-
Vicepreședintele PE se asigură personal că România va beneficia de miliarde de euro prin politica de coeziune
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, susține că România beneficiază prin politica de coeziune de 31,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, precizând că s-a asigurat personal că țara noastră va avea parte în continuare sume de bani considerabile .
-
Sondaj CURS - Cine intră în turul II la alegerile prezidențiale: Egalitate pentru locul secund
Un sondaj realizat de CURS relevă date interesante pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Prezidențiabilul PSD, Marcel Ciolacu, este mare favorit să acceadă în turul II, dar pentru locul secund este o bătălie extrem de strânsă între Nicolae Ciucă și George Simion.
-
Heidi Klum: „Am fost bărbat până acum. E prima dată când trăiesc ca femeie!"
Topmodelul de 51 de ani - care are patru copii cu fostul ei soț, muzicianul Seal - este căsătorită acum cu un bărbat mai tânăr decât ea, Tom Kaulitz, lucru care, cel mai probabil, e o premieră pentru ea având în vedere că în restul vieților ei anterioare a fost doar... bărbat.
-
Doi români au aruncat în aer, din greșeală, un apartament pe care îl renovau în Belgia
Doi muncitori români au fost grav răniți după o explozie produsă în timp ce lucrau într-un apartament. Unul are arsuri grave și a fost găsit în stare de șoc.
-
O femeie concediată abuziv din cauza opiniilor sale critice în materie de gen, despăgubită cu 82.000 de euro
O angajată a Centrului de criză pentru viol din Marea Britanie, care a fost concediată pe nedrept din cauza opiniilor sale critice în materie de gen, a primit o despăgubire în valoare de 82.000 de euro.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Emmanuel Todd: Va fi un șoc descoperirea scopului real al NATO
- 2.Se abate urgia peste Europa in cateva saptamâni: Ursula von der Leyen preia puteri depline în dauna statelor naționale din Uniune
- 3.Le Figaro: Documente secrete dezvăluie "marele proiect" pentru prăbușirea Israelului
- 4.Război total între Viktor Orban și Ursula von der Leyen: eurodeputații i-au cântat "Bella Ciao" premierului ungar
- 5.Presa germană: Israelul a declarat război ordinii mondiale. Germania trebuie să intervină
- 6.REUTERS: Principalele puncte ale declarației BRICS de la Kazan
- 7.Războiul "Celor 5 axe": planul lui Zelenski pentru ca "Victoria care n-a fost" sa fie recunoscută global
- 8.Negocieri secrete între Ucraina și Rusia, dezvăluite în presa Germană. La ce nu vrea să renunțe Kievul
- 9.Republicanii vor interzice masturbarea dacă vor câștiga alegerile! Este noua reclama electorală lansată de democrați VIDEO
- 10.Care este marele plan al lui Erdogan: Infiltrarea neo-otomană în Balcani crește pe zi ce trece
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu