S-a aflat cum au fost bombardate conductele de gaze Nord Stream: sabotorii au acționat de la bordul unui iaht

Postat la: 26.08.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Ies la iveală noi detalii despre sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și 2. Cele două conducte de gaze au fost bombardate, deși se află la 70 de metri adâncime. Sabotorii au acționat de la bordul unui iaht. Cetățeanul ucrainean Serghei K., arestat în Italia în legătură cu investigația privind sabotarea conductelor Nord Stream 1 și 2, ar fi fost coordonatorul grupului de sabotori, potrivit Meduza.io. Informația se regăsește în mandatul de arestare consultat de jurnaliștii germani de la ARD, Süddeutsche Zeitung și Zeit.

Grupul de sabotori includea un căpitan, patru scafandri și un specialist în explozivi. Ei au folosit iahtul Andromeda, închiriat printr-o companie poloneză, folosind date false pentru echipaj. Sabotorii au plasat patru dispozitive explozive pe conductele de gaz, la o adâncime de 60-70 de metri. Fiecare bombă cântărea între 14 și 27 kg și conținea un amestec de RDX și HMX, fiind dotate cu detonatoare cu întârziere. Conform presei străine, după operațiune, Serghei K. a debarcat în portul Wiek pe 22 septembrie, de unde a fost transportat cu mașina în Ucraina. Ceilalți membri s-au întors la Hoh Düne, unde fusese închiriat iahtul.

Arestarea și poziția lui Serghei K. În fața instanței, Serghei K. și-a declarat nevinovăția, afirmând că se afla în Ucraina în momentul sabotajului și că prezența sa în Italia are motive personale. Agenția Ansa a remarcat că suspectul a făcut un gest cu trei degete, simbolizând „tridentul" ucrainean. Exploziile de pe conductele din Marea Baltică au avut loc în noaptea de 28 septembrie 2022. Operațiunea ar fi fost concepută în mai 2022 de un grup de ofițeri ucraineni. Se pare că președintele Zelenski a cerut oprirea operațiunii, dar ordinul a fost ignorat de Valeri Zalujnîi, comandantul suprem al forțelor armate ucrainene la acea vreme.

Serghei K. este primul suspect arestat în acest caz. În august 2024, Germania a emis un mandat de arestare pentru scafandrul ucrainean Vladimir Juraviov, suspectat de implicare în explozii. Mandatul a fost trimis în Polonia, unde locuia suspectul, dar autoritățile poloneze nu au răspuns solicitării germane, iar scafandrul ar fi reușit să fugă în Ucraina. Aceste evenimente subliniază complexitatea investigației și implicațiile geopolitice ale sabotajului conductelor Nord Stream, care continuă să fie un subiect de interes major pentru comunitatea internațională.

În septembrie 2022, conducta Nord Stream 1 și conducta Nord Stream 2 au fost ținta unor atacuri subacvatice cu explozibili. Pe 26 septembrie 2022 au avut loc mai multe explozii în Marea Baltică la adâncimea de circa 80 de metri, care au deteriorat grav aceste conducte. Exploziile au cauzat scurgeri masive de gaze și au scos complet din funcțiune două conducte Nord Stream 1 și una din conductele Nord Stream 2, care nu era încă operațională. Aceste conducte transportau sau urmau să transporte gaze naturale rusești către Europa, fiind o rută energetică crucială între Rusia și Germania.

Nimeni nu și-a asumat responsabilitatea pentru atac, însă oficialii din Rusia au acuzat Statele Unite, acuzație respinsă de Washington. Anchete au fost demarate în Danemarca, Suedia și Germania, în apele celor două țări unde s-au produs exploziile. În 2024 anchetele în Danemarca și Suedia s-au încheiat, iar Germania a continuat investigațiile. În august 2025, autoritățile germane au anunțat prima arestare legată de atacul asupra conductelor Nord Stream 1 și 2.