SCANDAL pe bani între liderii UE: Războiul coronabondurilor este urmat de războiul taxei corona

Postat la: 16.05.2020 |

După neînţelegerile despre emiterea de datorie comună pentru a ajuta economia afectată de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană pare să se îndrepte către o altă dispută privind instituirea de către statele membre a unui nou impozit naţional dedicat finanţării măsurilor de redresare economică pentru a opri recesiunea creată de pandemie, scrie vineri Reuters.

La fel ca disputa despre datoria comună prin emiterea de coronabonduri, ideea ca la bugetul UE să meargă total sau parţial sumele unei taxe care să fie aplicată în cele 27 de state membre readuce în prim-plan dezbaterea despre cât de multă suveranitate naţională ar putea statele membre să cedeze blocului comunitar, scrie agerpres.ro.

Comisia Europeană intenţionează să ceară luna aceasta constituirea unor noi surse de venituri directe, denumite ''resurse proprii'', care să fie incluse în bugetul multianual pentru perioada 2021-2027. O propunere asemănătoare a fost avansată de executivul comunitar şi în anul 2018, când au fost sugerate taxe pe zahăr, pe emisiile de CO2, pe plasticul nereciclat, precum şi taxe corporative şi contribuţii din taxele vamale.

Această propunere nu a beneficiat atunci de suficient sprijin din partea guvernelor statelor membre şi noua iniţiativă avansată acum este departe de a fi sigur ca va fi susţinută, mai ales în cazul statelor contributoare nete din nord, deşi Parlamentul European a avertizat că va condiţiona aprobarea viitorului cadru financiar multianual de includerea în acesta a unor noi surse de venituri.

''Nu cred că un fel de taxă europeană va fi posibilă'', consideră un oficial al zonei euro, citat de Reuters. ''Văd numai posibilitatea unei creşteri a contribuţiei pe baza dimensiunii economiei, dar şi aceasta va fi dificilă'', adaugă acesta.

Totuşi, pandemia de coronavirus a schimbat datele discuţiei, întrucât ea ar putea arunca UE în cea mai profundă recesiune prin care a trecut vreodată. Unele ţări intră în această recesiune cu datorii publice substanţiale şi cu economii care erau deja în dificultate chiar înainte de pandemie, în timp ce altele au relativ puţine datorii şi economii ceva mai robuste.

Unii oficiali europeni au văzut această divergenţă o ameninţare la adresa pieţei comune încă de dinainte să izbucnească pandemia. Iar această evoluţie divergenţă s-ar putea accentua în perioada revenirii economice în care unele state s-ar putea redresa mai repede şi altele să rămână în urmă.

Pentru a nivela şansele unei reluări a creşterii economice şi a menţine piaţa comună intactă, UE are nevoie de bani pe care să-i distribuie celor care au cel mai mult nevoie. Se discută astfel despre un Fond de redresare european care să fie constituit din împrumuturi ieftine atrase de pe pieţele financiare.

Însă în pofida dobânzilor mici şi a ratelor scadente pe mai mulţi ani, acest instrument ar putea să nu ajute mult ţări deja foarte îndatorate, precum Italia, Grecia sau Spania. Prin urmare, Comisia Europeană doreşte să propună de asemenea emiterea de granturi care ar putea fi plătite pentru folosirea noilor ''resurse proprii'' pe care guvernele le-ar aloca bugetului UE. În acest caz, ''acordarea Uniunii Europene dreptul de a finanţa cheltuieli prin împrumuturi şi prerogative limitate de taxare ar fi un mare pas către federalizarea'' blocului comunitar, spune un responsabil al zonei euro, care susţine că ''aceasta este direcţia spre care trebuie să mergem''.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis miercuri că de viitorul pachet european cu măsuri de redresare economică vor beneficia în special ţările cele mai afectate de pandemia de coronavirus şi acesta va include noi investiţii, scheme financiare de susţinere a sectorului sanitar şi propuneri de noi venituri pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027.

Negocierile asupra acestui buget sunt în impas de anul trecut, înaintea declanşării crizei coronavirusului, state şi grupuri de state având viziuni diferite asupra priorităţilor şi nivelului contribuţiilor în acest buget care s-a restrâns în urma Brexitului. În urma acestor divergenţe şi a crizei provocate de pandemie, Comisia Europeană s-a angajat să întocmească o nouă propunere de buget.