ANALIZA celor 18 sondaje pentru prezidențiale. Cine sunt performerii și cum s-a ajuns aici - INFOGRAFIC

Postat la: 19.11.2024 | Scris de: ZIUA NEWS

ANALIZA celor 18 sondaje pentru prezidențiale. Cine sunt performerii și cum s-a ajuns aici - INFOGRAFIC

Duminica viitoare, pe 24 noiembrie, românii se vor prezenta la urme la Primul tur al alegerilor prezidențiale. Bătălia este puternică mai ales pentru Locul II între reprezentanții PNL, AUR și USR. Locul I deja pare adjudecat de premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD.

Au apărut până acum nu mai puțin de 18 sondaje de la mai multe case de sondare a opiniei publice. Evident că sunt diferite metodele de culegere a datelor (CATI, PAPI, CAWI - față în față, telefonic sau online) și posibilele interese în a le face publice (pentru că în realitate s-au fpcut mult mai multe cercetări care sunt pentru uzul intern al partidelor și candidaților), dar prin ele aflăm un trend.

Studenții de la SNSPA sub coordonarea Profesorului Cătălin Stoica au analizat cele 18 sondaje și că prezentăm mai jos Concluziile lor. Important și necesar de citit este și analiza datelor sondajelor agregate.

(18 sondaje realizate de institutele CURS, INSCOP, SOCIOPOL, Avangarde-INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield, CIRA in perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024):

Marcel Ciolacu = 27,20%

George Simion = 17,95%

Nicolae Ciucă = 14,36%

Elena Lasconi = 13,65%

Mircea Geoană = 11,21%"

Estimările din sondajele pe care le-am inclus în analiză pot fi și sunt afectate de o serie de alte distorsiuni. Unul dintre ele este efectul spiralei tăcerii, identificat și teoretizat de Elisabeth Noelle-Neumann încă din anii '70: tendința oamenilor de a-și ascunde opiniile (intențiile de vot) dacă le percep ca fiind minoritare, din teama de izolare sau dezaprobare socială. Foarte probabil acest efect s-ar fi înregistrat cu o amploare mai mare în cazul Dianei Șoșoacă, dar ea nu se mai află în cursă. Este posibil ca el să fie prezent cel puțin în cazul unui candidat rămas în cursă, dar amploarea lui să fie oarecum mai redusă.

Modelele propuse se bazează pe sondaje ale căror reprezentativitate se referă la situația VOTULUI DIN ȚARĂ. Nu există sondaje care să fi fost făcute în diaspora sau care să includă estimări ale modului în care votul diasporei va influența scorurile finale. Este posibil ca în seara primului tur, exit poll-urile să arate o cvasi-egalitate între acei candidați care se vor situa pe locurile 2 și 3. Diferența o vor face voturile ce vor veni din străinătate. Aici aveți libertatea să speculați. Ați putea lua în calcul performanțele de la alegerile europarlamentare ale unor formațiuni politice; aici pare-se că AUR poate produce surprize mai ales în condițiile în care PNL-ul pare să fi renunțat la diaspora; nu a reușit nici sa depună liste de candidați pentru Camera Deputaților în diaspora la alegerile parlamentare. Așadar, eventualele comparații cu modelul meu se vor putea face luând în calcul doar scorurile oficiale DIN ȚARĂ.

Comparativ cu estimările de acum aproape 2 săptămâni, cele prezentate mai jos diferă întrucât:

(a) acum am luat în calcul 18 sondaje față de 9 sondaje de acum 2 săptămâni; atunci, data celui mai recent sondaj se situa la sfârșitul lunii octombrie;

(b) între timp, în țară, scorurile unor candidați au crescut, ale altora au scăzut, iar unii dintre aceștia s-au desprins ca lideri de pluton;

(c) implicit și șansele ori probabilitățile unora de a intra în turul al II-lea s-au schimbat într-o anumită măsură; spre exemplu, acum 2 săptămâni, când cel mai recent sondaj luat în calcul fusese terminat cu 23 de zile înainte de data alegerilor, probabilitățile unor candidați de a intra în turul 2 erau altele, calculate conform analizei tendințelor de până atunci; în perioada ulterioară, lucrurile s-au schimbat: un candidat din plutonul secund pare a se fi desprins de restul, un fapt ce a dus la creșterea șanselor acestuia de a intra în finală, comparativ cu șansele celui care atunci era pe locul al treilea. Am avertizat în postarea de atunci că cifrele se pot și se vor schimba.

(d) ierarhia a rămas însă aceeași ca acum 2 săptămâni;

(e) am regândit formula de ponderare în urma unor modelări repetate, motiv pentru care scorurile PONDERATE diferă de cele anterioare, dar, repet, ierarhia e aceeași;

(f) ca regulă generală, pe măsură ce ne apropiem de data alegerilor, în teorie, estimările din sondajele pre-electorale ar trebui să se apropie mai mult de realitate, toți ceilalți factori fiind egali.

(g) Și estimarea anterioară și cea de acum vizează doar voturile din țară, fără străinătate.

Rezultatele estimărilor făcute pentru votul din țară, însoțite de un grafic cu limitele inferioare și superioare ale estimărilor acestor scoruri pentru primii 5 candidați, însoțite de niște intervale de încredere. Astea sunt valori TEORETICE minime și maxime, calculate pentru un nivel de încredere de 95%.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

ANALIZA celor 18 sondaje pentru prezidențiale. Cine sunt performerii și cum s-a ajuns aici - INFOGRAFIC

Postat la: 19.11.2024 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Duminica viitoare, pe 24 noiembrie, românii se vor prezenta la urme la Primul tur al alegerilor prezidențiale. Bătălia este puternică mai ales pentru Locul II între reprezentanții PNL, AUR și USR. Locul I deja pare adjudecat de premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD.

Au apărut până acum nu mai puțin de 18 sondaje de la mai multe case de sondare a opiniei publice. Evident că sunt diferite metodele de culegere a datelor (CATI, PAPI, CAWI - față în față, telefonic sau online) și posibilele interese în a le face publice (pentru că în realitate s-au fpcut mult mai multe cercetări care sunt pentru uzul intern al partidelor și candidaților), dar prin ele aflăm un trend.

Studenții de la SNSPA sub coordonarea Profesorului Cătălin Stoica au analizat cele 18 sondaje și că prezentăm mai jos Concluziile lor. Important și necesar de citit este și analiza datelor sondajelor agregate.

(18 sondaje realizate de institutele CURS, INSCOP, SOCIOPOL, Avangarde-INSOMAR, BCS, AtlasIntel, Verifield, CIRA in perioada 10 octombrie -13 noiembrie, 2024):

Marcel Ciolacu = 27,20%

George Simion = 17,95%

Nicolae Ciucă = 14,36%

Elena Lasconi = 13,65%

Mircea Geoană = 11,21%"

Estimările din sondajele pe care le-am inclus în analiză pot fi și sunt afectate de o serie de alte distorsiuni. Unul dintre ele este efectul spiralei tăcerii, identificat și teoretizat de Elisabeth Noelle-Neumann încă din anii '70: tendința oamenilor de a-și ascunde opiniile (intențiile de vot) dacă le percep ca fiind minoritare, din teama de izolare sau dezaprobare socială. Foarte probabil acest efect s-ar fi înregistrat cu o amploare mai mare în cazul Dianei Șoșoacă, dar ea nu se mai află în cursă. Este posibil ca el să fie prezent cel puțin în cazul unui candidat rămas în cursă, dar amploarea lui să fie oarecum mai redusă.

Modelele propuse se bazează pe sondaje ale căror reprezentativitate se referă la situația VOTULUI DIN ȚARĂ. Nu există sondaje care să fi fost făcute în diaspora sau care să includă estimări ale modului în care votul diasporei va influența scorurile finale. Este posibil ca în seara primului tur, exit poll-urile să arate o cvasi-egalitate între acei candidați care se vor situa pe locurile 2 și 3. Diferența o vor face voturile ce vor veni din străinătate. Aici aveți libertatea să speculați. Ați putea lua în calcul performanțele de la alegerile europarlamentare ale unor formațiuni politice; aici pare-se că AUR poate produce surprize mai ales în condițiile în care PNL-ul pare să fi renunțat la diaspora; nu a reușit nici sa depună liste de candidați pentru Camera Deputaților în diaspora la alegerile parlamentare. Așadar, eventualele comparații cu modelul meu se vor putea face luând în calcul doar scorurile oficiale DIN ȚARĂ.

Comparativ cu estimările de acum aproape 2 săptămâni, cele prezentate mai jos diferă întrucât:

(a) acum am luat în calcul 18 sondaje față de 9 sondaje de acum 2 săptămâni; atunci, data celui mai recent sondaj se situa la sfârșitul lunii octombrie;

(b) între timp, în țară, scorurile unor candidați au crescut, ale altora au scăzut, iar unii dintre aceștia s-au desprins ca lideri de pluton;

(c) implicit și șansele ori probabilitățile unora de a intra în turul al II-lea s-au schimbat într-o anumită măsură; spre exemplu, acum 2 săptămâni, când cel mai recent sondaj luat în calcul fusese terminat cu 23 de zile înainte de data alegerilor, probabilitățile unor candidați de a intra în turul 2 erau altele, calculate conform analizei tendințelor de până atunci; în perioada ulterioară, lucrurile s-au schimbat: un candidat din plutonul secund pare a se fi desprins de restul, un fapt ce a dus la creșterea șanselor acestuia de a intra în finală, comparativ cu șansele celui care atunci era pe locul al treilea. Am avertizat în postarea de atunci că cifrele se pot și se vor schimba.

(d) ierarhia a rămas însă aceeași ca acum 2 săptămâni;

(e) am regândit formula de ponderare în urma unor modelări repetate, motiv pentru care scorurile PONDERATE diferă de cele anterioare, dar, repet, ierarhia e aceeași;

(f) ca regulă generală, pe măsură ce ne apropiem de data alegerilor, în teorie, estimările din sondajele pre-electorale ar trebui să se apropie mai mult de realitate, toți ceilalți factori fiind egali.

(g) Și estimarea anterioară și cea de acum vizează doar voturile din țară, fără străinătate.

Rezultatele estimărilor făcute pentru votul din țară, însoțite de un grafic cu limitele inferioare și superioare ale estimărilor acestor scoruri pentru primii 5 candidați, însoțite de niște intervale de încredere. Astea sunt valori TEORETICE minime și maxime, calculate pentru un nivel de încredere de 95%.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE