• Tweet

Administrația publică din România se pregătește pentru cel mai dur șoc organizațional din ultimele decenii. Noua strategie guvernamentală vizează desființarea a aproximativ 45.600 de posturi și o reducere masivă a cheltuielilor de personal.

Dacă în zona personalului cu funcții de execuție, Ilie Bolojan taie serios, în zona șefilor se îngroașă rândurile acestora. Prin această OUG se revine la vechea schemă și va fi nevoie de mai puține funcții de execuție pentru a avea nevoie de un șef.

Sindicatele acuză Guvernul că prin această creștere a numărului de șefi, de fapt, se începe marea epurare în sistemul de stat, asta pentru că șefii vor fi mai mulți, iar personalul de execuție va fi sacrificat.

"Se revine la nr. de posturi anterior modificării aduse prin Legea nr. 296/2023, respectiv: serviciu 7+1 (comparativ cu 10+1 cât este acum), direcție 15+1 (comparativ cu 20+1 cât este acum), direcție generală 25+1 (comparativ cu 35+1 cât este în prezent) normativele de personal se vor aplica și pentru personalul contractual."., se arată în OUG.

Lovitura de grație este dată administrației locale. Numărul maxim de posturi din primării și consilii județene se reduce drastic cu 30%. Primarii au termen până la 1 iulie 2026 să finalizeze organigramele „suple". Nici Prefecturile nu sunt cruțate, acestea fiind obligate să elimine 25% din posturi.

Mesajul este clar: cine nu performează cu mai puțini oameni, va trebui să taie salariile pentru a se încadra în noile limite bugetare.

Reforma urcă până la vârful Executivului. Cabinetele demnitarilor sunt reduse la jumătate:

Premierul rămâne cu doar 5 consilieri (față de 9).

Secretarii de stat pierd un asistent, rămânând cu un singur om la cabinet.

Funcția de inspector guvernamental se desființează, personalul fiind trimis direct în „corpul de rezervă".

"Se stabilesc noi limite maxime pentru personalul de la cabinetele demnitarilor. Numărul consilierilor pe cabinetul premierului se reduce de la 9 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu și ministrului se reduce de la 6 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu, secretarului general al Guvernului, șefului Cancelariei Prim-Ministrului, se reduce de la 4 la 3, pentru secretar de stat și consilier de stat se reduce de la 2 la 1. Reducerea numărului de posturi se va aplica și pentru cabinetele aleșilor locali.", se arată în OUG.

Modelul de management privat este impus cu forța la stat. Șefii din instituții nu mai sunt „pe viață":

Mobilitate obligatorie: Înalții funcționari vor avea mandate de doar 3 ani, iar șefii de direcții 5 ani, cu o singură reînnoire posibilă.

Testare periodică: Evaluarea nu mai este o formalitate. Apar indicatori obligatorii de performanță și mecanisme de verificare a cunoștințelor prin testare.

Structuri mai mari pentru un șef: Se revine la normativele stricte - un serviciu se poate înființa doar cu minim 7 subalterni (nu 10 ca până acum), iar o direcție cu minim 15.

Indemnizația de doctorat, adesea folosită ca un bonus automat, este plafonată la 500 de lei brut și va fi acordată sub o condiție drastică: funcționarul trebuie să demonstreze lunar, prin atribuții cuantificabile, cum aduce plus-valoare instituției prin titlul său științific.

Poliția Locală intră și ea la regim: norma de personal se diluează de la 1 polițist la 1.000 de locuitori la 1/1.200, iar comunele mici (sub 4.500 locuitori) nu mai pot avea poliție locală dacă nu și-o plătesc integral din venituri proprii.

"Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.", se arată în OUG.

Guvernul estimează că „marea tăiere" va salva 1,6 miliarde de lei în 2026, suma urmând să sară de 3 miliarde de lei în 2027. Chiar și sistemele de forță (Apărare și Interne) sunt vizate, unde reducerile de cheltuieli vor fi compensate prin creșterea vârstei de pensionare militară.

„Statul nu mai poate fi un azil de noapte pentru pilele politice", pare a fi mesajul din spatele acestui act normativ care promite să transforme radical fața birocrației românești până în vara anului 2026.

Principalele modificări ale actului normativ au în vedere următoarele aspecte:

A. Reducerea numărului de posturi și a cheltuielilor de personal din administrația centrală și locală

a. Reduceri de posturi și de cheltuieli, precum și reorganizarea instituțiilor publice

- Începând cu data intrării în vigoare a prezentei OUG, numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, stabilit pentru anul 2025 și luând în considerare populația comunicată de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2024, se reduce cu 30%. Reducerea cu 30% a numărului de posturi nu trebuie să conducă la depășirea unui procent mai mare de 20% aplicat posturilor ocupate. Reorganizarea aparatului de specialitate al primarului/al consiliului județean, precum şi instituțiile publice locale înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative se realizează până cel târziu la data de 1 iulie 2026. Alternativ și temporar, în anul 2026, se pot diminua cheltuielile salariale pentru posturile ce ar trebui desființate. În acest caz, în anul 2027 se vor reduce posturile.

- Începând cu intrarea în vigoare a OUG, numărul total de posturi din instituțiile prefectului se reduce cu 25%. Reorganizarea se finalizează până cel târziu la data de 1 iulie 2026. Reducerea cheltuielilor de personal cu 10% centralizat pe ordonator principal de credite nu se aplică instituțiilor prefectului.

- Se desființează funcția de inspector guvernamental și se transferă personalul în corpul de rezervă.

- Se reduc cu 10%, față de cheltuielile de personal înregistrate în anul 2025, cheltuielile de personal, care nu includ tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială scadente în acest an, din cadrul Guvernului, ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor aflate în subordinea, coordonarea, respectiv sub autoritatea ministerelor și a altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, din autoritățile administrative autonome. Fac excepție cheltuielile de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul de stat, spitalelor publice, serviciilor publice de ambulanță și a centrelor medicale de diagnostic și tratament ambulatoriu, a cheltuielilor de personal aferente instituțiilor publice din domeniul culturii aflate în subordinea sau coordonarea autorităților administrației publice centrale precum și a cheltuielilor de personal aferente instituțiilor publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională".

Reducerea calculată se împarte la 12 și se înmulțește cu numărul lunilor pentru care se implementează măsura. Cheltuielile de personal supuse reducerii nu includ tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială scadente în acest an.

Măsurile de reducere a cheltuielilor de personal se aprobă și se aplică până la data de 1 iulie 2026, iar implementarea pentru atingerea obiectivelor privind reducerea cheltuielilor de personal se face în intervalul 1 iulie - 31 decembrie 2026.

- În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Culturii are obligația de a iniția măsuri legislative și administrative cu privire la instituțiile publice din domeniul culturii, pentru reducerea impactului financiar al aplicării dispozițiilor Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, asupra bugetului de stat și bugetului autorităților administrației publice locale.

- Pentru instituțiile publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională", reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat. În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea și completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului normativ."

b. Diminuarea sporului de doctorat

- Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.

c. Modificări privind funcția publică:

- Mobilitatea prin rotație, prin ocuparea postului pentru o perioadă (mandat) de 3 ani (înalt funcționar public) și 5 ani (funcțiile publice de conducere sensibile din autorități publice centrale), reînnoibil o dată pe același post în aceeași instituție + Evaluarea multianuală la finalul mandatului.

- Exercitarea funcțiilor publice cu timp parțial - pentru autoritățile publice locale, posibilitatea ocupării posturilor cu ½ normă, inclusiv a 2 funcții publice cu timp parțial în aceeași instituție sau instituții diferite, în situația reorganizării activității

- Evaluarea pe bază de cadre de competență și indicatori obligatorii de performanță (reprezintă cel puțin 50% din nota aferentă evaluării obiectivelor funcționarilor publici de execuție și de conducere); reglementarea mecanismului de verificare a cunoștințelor specifice prin testare în cadrul procesului de evaluare

- Se revine la nr. de posturi anterior modificării aduse prin Legea nr. 296/2023, respectiv: serviciu 7+1 (comparativ cu 10+1 cât este acum), direcție 15+1 (comparativ cu 20+1 cât este acum), direcție generală 25+1 (comparativ cu 35+1 cât este în prezent) normativele de personal se vor aplica și pentru personalul contractual.

- Se stabilesc noi limite maxime pentru personalul de la cabinetele demnitarilor. Numărul consilierilor pe cabinetul premierului se reduce de la 9 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului cu portofoliu și ministrului se reduce de la 6 la 5, cel pentru cabinetul viceprim-ministrului fără portofoliu, secretarului general al Guvernului, șefului Cancelariei Prim-Ministrului, se reduce de la 4 la 3, pentru secretar de stat și consilier de stat se reduce de la 2 la 1. Reducerea numărului de posturi se va aplica și pentru cabinetele aleșilor locali.

d. Norma de personal pentru poliția locală

- Se revizuiește norma de personal pentru poliția locală (de la 1/1.000 la 1/1.200) și serviciile de pază (de la 1/5.000 la 1/6.500) și condiția ca localitățile sub 4.500 locuitori să poată înființa poliție locală doar dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii, cu maximum 3 posturi.

Se introduce posibilitatea ca prin hotărâre a autorității deliberative să se majoreze/diminueze numărul maxim de posturi pentru serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor sau/și pentru poliția locală, cu încadrarea în numărul maxim de posturi stabilit de instituția prefectului.

Potrivit estimărilor, aplicarea acestor măsuri vor conduce la reducerea numărului de posturi cu aproximativ 45.600 și la diminuarea cheltuielilor de personal, în anul 2026 cu peste 1,6 miliarde de lei, iar în anul 2027 cu peste 3 miliarde de lei.

e. În sistemul sanitar, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Ministerul Sănătății va promova actele normative potrivit cărora se va realiza reducerea cheltuielilor în anul 2026, prin:

- Aplicarea metodologiei unitare pentru sumele reprezentând influențele financiare;

- Instituirea contribuţiei trimestriale temporare de solidaritate în sarcina deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor;

- Reclasificarea unităților sanitare cu paturi;

- Creșterea capacității de răspuns a ambulatoriilor de specialitate;

- Organizarea achizițiilor centralizate.