• Tweet

Ritmul accelerat al împrumuturilor contractate de statul român, cel mai rapid din Uniunea Europeană, ridică semne serioase de alarmă privind sustenabilitatea finanțelor publice și impactul asupra generațiilor viitoare, avertizează analiștii economici.

Potrivit estimărilor, datoria publică ar putea urca la aproximativ 70% din PIB în următorii 3-4 ani, pe fondul deficitelor bugetare mari, finanțate în principal prin împrumuturi.

Datele Ministerului Finanțelor arată că în noiembrie 2025 datoria publică a ajuns la 60,2% din PIB, respectiv 1.121,44 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de nivelul din 2020, când era de 498,57 miliarde de lei. Creșterea rapidă este alimentată de cheltuieli curente ridicate și de nevoia constantă de finanțare a deficitului bugetar.

Deficitul se adaugă la datoria publică, pentru că se finanțează prin emisiuni de titluri de stat, adică prin împrumuturi pe termen limitat. În 3-4 ani ajungem la 70% din PIB cu deficitele pe care le avem. Cu toate astea, datoria publică a României este mică, în comparație cu a Franței sau Italiei care este de peste 120%, dar România se împrumută la aceleași costuri cu care se împrumută Franța și asta nu e bine. Asta înseamnă că mergem către nesustenabilitate.

Pentru români asta se traduce prin faptul că vom avea în continuare inflație mare, pentru că deficitul bugetar înseamnă bani tipăriți. Așa cum am mai spus, Guvernele cresc inflația prin tipărirea banilor. Datoria publică va fi plătită pe termen lung de generațiile viitoare.

Ne împrumutăm în primul rând pentru salarii și pensii, pentru a avea cu ce să acoperim cheltuielile statului și mai puțin pentru investiții. Altfel spus, cheltuim banii împrumutați în primul rând pentru consum. Și mai grav este faptul că mare parte din acești bani se duc pe importuri, altfel spus ne împrumutăm, plătim dobânzi și exportăm acești bani înapoi în străinătate. Din păcate, avem o economie destul de fragilă, dependentă de consum și, iată, devine o mare problemă când avem de plătit, în 2026, 30 de miliarde de euro în contul acestei datorii din care jumătate sunt doar dobânzi la creditele luate.

În ciuda eforturilor Ministerului Finanțelor de a rostogoli această datorie publică, de a o dilua pe termen lung, am ajuns la un moment critic în care trebuie să ne punem problema cum reducem acest ritm de împrumut, altfel spus cum reducem factura cheltuielilor publice în așa fel încât să ne permitem să plătim fără să înghețăm pensiile, salariile, etc. Altfel spus, dacă nu vom face reforma statului, a cheltuielilor publice, această datorie publică se va rostogoli ca un bulgăre de zăpadă și, la un moment dat, va deveni nefinanțabilă.

Dacă analizăm situația, putem constata faptul că nu valoarea la care s-a ajuns sperie piețele, ci viteza cu care a crescut datoria și faptul că vine la pachet cu deficite bugetare încă foarte mari. România a urcat rapid de la o zonă confortabilă spre acest prag de 60%, într-un interval foarte scurt, iar acest lucru ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen mediu.

Pentru o economie emergentă, „are se împrumută mai scump decât media UE, spațiul de manevră fiscală se reduce vizibil. „Asta înseamnă dobânzi mai mari la împrumuturi, presiune pe buget și mai puțini bani disponibili pentru investiții.  Planul fiscal pe termen mediu estima o datorie de aproximativ 62,6% din PIB în 2029, însă evoluțiile recente arată că acest nivel ar putea fi atins mult mai devreme. Estimările inițiale indicau 55,7% din PIB pentru 2025 și 58,5% pentru 2026 - valori deja depășite.

La nivel european, cele mai mari datorii publice raportate la PIB sunt înregistrate în: Grecia: 149,7%; Italia: 137,8%; Franța: 117,7%; Belgia: 107,1%; Spania: 103,2%. Cele mai scăzute niveluri se regăsesc în Estonia, Luxemburg, Bulgaria și Danemarca, toate sub 30% din PIB.

Ministrul Finanțelor explică cum a ajuns România la o datorie-record

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat că depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică a României este rezultatul acumulării deficitelor bugetare din ultimii ani, nu efectul unei decizii recente. Oficialul susține că situația nu indică o criză, ci consecința faptului că statul a cheltuit constant mai mult decât a încasat, diferența fiind acoperită prin împrumuturi.

„Astăzi s-a discutat despre faptul că datoria publică a României a depăşit 60% din PIB. Ce înseamnă acest lucru, concret? Nu înseamnă o criză - înseamnă că, ani la rând, statul a cheltuit mai mult decât a încasat, iar diferenţa s-a finanţat prin împrumuturi. Iar aceste împrumuturi se adună", spune Nazare. Ministrul a subliniat că nivelul actual al datoriei reflectă acumularea unor deficite foarte ridicate, în special în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, în condițiile unei creșteri economice modeste, de doar 0,9%.

„Nivelul de azi reflectă acumularea unor deficite foarte mari în anii anteriori, culminând cu momentul 2024, când România a închis anul cu un deficit de 9,3% din PIB, la care s-a adăugat o creştere economică foarte slabă (0,9%). Alături de acestea, România a avut ani consecutivi de politici fiscale expansioniste, creşteri permanente de cheltuieli, amânând corecţii necesare de teama consecinţelor electorale", a mai transmis ministrul Finanţelor. Nazare afirmă că actualul Executiv a avut ca prioritate oprirea creșterii accelerate a datoriei și restabilirea disciplinei bugetare, menționând că în vara anului trecut exista un risc real ca România să fie retrogradată la categoria „junk".

„În vara anului trecut, riscul retrogradării la junk era real. O astfel de retrogradare ar fi însemnat dobânzi mai mari, costuri mai ridicate pentru stat şi, implicit, presiune suplimentară asupra economie. Evitarea acelui scenariu a fost esenţială - am încheiat anul cu ratingul de ţară reconfirmat, cu plăţi la zi şi cu investiţii record. În 2025 am redus semnificativ deficitul şi am readus ajustarea pe traiectoria convenită cu Comisia Europeană. Totul în condiţiile în care am asigurat prin rectificare bugetară şi sumele necesare acoperirii costului cu datoria publică - acesta nefiind prevăzute integral în bugetul anului trecut -, pentru a asigura o gestionare prudentă şi transparentă a finanţelor publice. Corecţia este însă în curs, încă, şi trebuie continuată cu consecvenţă", a adăugat ministurl Finanţelor.

Potrivit acestuia, depăşirea pragului de 60% este efectul acumulărilor din trecut, nu rezultatul unei decizii punctuale din ultimele luni. „Important este ce facem în continuare: controlul cheltuielilor curente, menţinerea disciplinei bugetare şi consolidarea creşterii economice. Toate agenţiile de rating au subliniat în mod repetat că stabilitatea şi predictibilitatea sunt esenţiale pentru menţinerea calificativului de investiţii al României. Instabilitatea şi mesajele alarmiste pot avea efecte directe asupra costurilor de finanţare şi asupra încrederii investitorilor. De aceea, dezbaterea publică are nevoie de responsabilitate şi de fapte, pentru că avem cu toţii o miză reală: stabilitatea financiară a României pe termen lung", a mai transmis Nazare.