• Tweet

Corupţia se agravează la nivel global, inclusiv în democraţiile consolidate, pe fondul unui declin al leadershipului, arată Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2025, lansat marţi de Transparency International. În ceea ce privește România, în epoca Bolojan, țara noastră a obținut 45 de puncte și se afundă spre coada clasamentului sărind de pe poziția 65 pe poziția 70.

Având în vedere inclusiv acest raport internațional este lesne de înțeles de ce lupta împotriva corupției a fost desemnată obiectiv strategic de către președintele Nicușor Dan, care a introdus acest capitol în CSAT. România a obţinut un scor de 45 de puncte în IPC 2025, sub media democraţiilor fragile, care se situează la 47 de puncte.

"Numărul ţărilor cu scoruri de peste 80 de puncte s-a redus de la 12, câte erau în urmă cu un deceniu, la doar 5 în IPC 2025. La nivel european, progresele anti-corupţie stagnează de peste un deceniu, media UE fiind şi în acest an de 62 de puncte. Cu 45 de puncte din 100 posibile în IPC 2025, România înregistrează de asemenea o stagnare, diferenţa faţă de 2012 fiind de doar un punct în plus. Cu un scor care a variat de la un an la altul cu 1 - 2 puncte, România rămâne printre ultimele trei state din UE în clasamentul IPC, alături de Bulgaria (40) şi Ungaria (40)", potrivit unui comunicat al Transparency International.

Organizaţia menţionează însă că există state care au înregistrat variaţii semnificative ale punctajului în ultimii ani, precum Grecia (+14 puncte faţă de 2012), Estonia (+11 puncte faţă de 2012), Ungaria (-15 puncte faţă de 2012) şi Polonia (-10 puncte faţă de 2015).

"Indicele de Percepţie a Corupţiei măsoară percepţia asupra corupţiei existente în sectorul public din 182 de state şi teritorii, prin agregarea datelor din 13 surse independente. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă 'foarte corupt', iar 100 'deloc corupt'. Statele cu democraţii puternice au, în medie, un scor de 71 de puncte în cadrul IPC. Niciuna dintre aceste ţări nu are sub 50 de puncte. Prin contrast, democraţiile fragile înregistrează un scor mediu de 47 de puncte. România obţine 45 de puncte în CPI 2025", se precizează în comunicat.

Analiza Transparency International arată că îmbunătăţirea scorurilor IPC pe termen lung, observată în unele ţări democratice, reflectă existenţa unor reforme susţinute, a unor instituţii consolidate şi a unui consens politic în favoarea guvernării integre. În schimb, scorurile scăzute sau în declin sunt corelate, de regulă, cu erodarea mecanismelor democratice de control, politizarea sistemului judiciar, influenţa nejustificată în procesul politic şi lipsa protecţiei pentru spaţiul civic.

"Consecinţele corupţiei sunt larg răspândite în societate, fiind în special vizibile şi distructive în patru arii cheie: justiţie şi statul de drept; democraţie şi integritate politică; spaţiul civic şi libertatea presei; accesul la serviciile publice. În fiecare dintre aceste arii, comportamentele corupte nu doar consumă resursele şi încalcă regulile, dar adâncesc dezechilibrele de putere şi erodează încrederea publică", subliniază organizaţia.

Transparency International atrage atenţia că, într-un context marcat de provocări majore - de la războiul din Ucraina şi tensiunile geopolitice, până la polarizarea socială şi creşterea extremismului - Europa are nevoie mai mult ca oricând de leadership eficient şi de instituţii independente puternice, capabile să apere standardele de integritate şi interesul public.

"În decembrie 2025, Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anti-corupţie, menită să armonizeze legile penale la nivelul statelor membre şi să stabilească o abordare de toleranţă zero la corupţie. Transpunerea directivei UE este o bună ocazie pentru România să îşi propună obiective şi reforme ambiţioase. Un obiectiv major centrat pe integritatea în funcţia publică şi reforme anticorupţie care să ducă la consolidarea democraţiei în România ar putea avea ca efect implicit obţinerea unui scor în Indicele de Percepţie a Corupţiei de cel puţin 50 de puncte până în anul 2030", spune Transparency International.

Conform organizaţiei, un astfel de obiectiv "ambiţios" poate fi elaborat cu implicarea societăţii civile şi corelat cu documente strategice precum:

- Strategia Naţională Anticorupţie 2026 - 2030 - instrumentul-cadru de coordonare a politicilor de integritate;

- Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2025-2030, care prevede ca necesară "intensificarea combaterii corupţiei pentru creşterea încrederii cetăţenilor în instituţii şi în actul de guvernare".

Organizaţia subliniază, totodată, necesitatea adoptării unui cadru legislativ actualizat şi coerent în domeniul integrităţii, care să elimine lacunele şi incoerenţele existente, pentru a permite instituţiilor statului să combată corupţia eficient şi în beneficiul cetăţenilor.

Transparency International România reiterează importanţa cooperării între toţi actorii societali - mediul academic, instituţiile publice, clasa politică, mediul privat şi societatea civilă.

"Implicarea este necesar să se bazeze pe cooperare loială şi fără susţinerea intereselor partinice, care polarizează societatea şi afectează sustenabilitatea oricăror iniţiative. Cultura dialogului şi obiectivitatea analizelor sunt fundamente pentru susţinerea combaterii corupţiei ca un bun al întregii societăţi", precizează Transparency International, care adaugă că o altă premisă esenţială ce trebuie stabilită este aceea a stabilităţii instituţiilor anticorupţie, eliminarea oricăror atacuri politice directe sau indirecte prin grupuri de presiune şi separarea reală a puterilor în stat. În mod particular, România a traversat o perioadă de subminare a statului de drept care slăbeşte încrederea societăţii în instituţiile fundamentale ale statului.

Potrivit organizaţiei, în plan instituţional este necesară stabilirea conducerii Agenţiei Naţionale de Integritate, asigurarea stabilităţii conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întărirea capacităţii operaţionale a ANABI prin transferul unor competenţe către aceasta, reformarea Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi continuarea consolidării calităţii anchetelor penale anticorupţie pentru a asigura finalmente faptul că acestea au succes în justiţie şi asigură o sustenabilitate a dosarelor.

"Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în ultimii ani, care privesc anchetele făcute anterior, au fost generate nu doar de calitatea precară şi instabilitatea legislativă dar şi de sancţionarea lipsei de calitate a urmării penale raportată la aşteptările create în societate prin acuzaţii spectaculoase, dar care nu au trecut testul instanţei de judecată", mai spune Transparency International.

Ratele în scădere a restituirii dosarelor din camera preliminară şi a achitărilor pentru dosarele trimise în judecată denotă o îmbunătăţire a calităţii anchetelor atât sub aspectele de regularitate cât şi de standard probator al acuzaţiilor. Acest trend trebuie consolidat pentru a recâştiga încrederea societăţii în eforturile anticorupţie.

În plan legislativ, priorităţi pentru anul 2026 sunt:
- adoptarea legislaţiei privind transparenţa declaraţiilor de avere şi interese ca urmare a deciziei CCR;

- clarificarea normativă a infracţiunilor de luare şi dare de mită în ce priveşte momentul consumării faptelor, astfel încât interpretarea diferită a momentului consumării infracţiunilor să nu mai conducă la ineficacitatea politicii penale;

- adoptarea Codului de procedură administrativă pentru transparentizarea şi obiectivizarea procedurilor şi deciziilor din sectorul public; aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în toate procedurile de achiziţie a căror valoare depăşeşte 1.000.000 de lei;

- întărirea responsabilităţii organismelor de control care identifică indicii privind fapte de corupţie şi nu le raportează, prin extinderea incriminării faptelor de muşamalizare; adoptarea Strategiei naţionale de combatere a spălării banilor şi integrarea bazelor de date.

"O altă prioritate, pentru încrederea societăţii şi a partenerilor în capacitatea României de asigurare a integrităţii publice - este aceea de combatere a dezinformării privind procedurile judiciare şi de stopare a instrumentalizării politice a combaterii corupţiei, dublul limbaj şi dubla măsură în funcţie de ce actori sunt implicaţi şi ce apartenenţă au. Aceste practici, pentru capital politic intern şi de scurtă durată, subminează încrederea externă şi implicit capacitatea de negociere şi asigurării credibilităţii pe pieţele financiare. Combaterea corupţiei este eficientă, credibilă şi durabilă doar dacă se abordează cu integritate de către toate categoriile de entităţi societale", transmite Transparency International.