OMV nu se grăbește să scoată gazul din Marea Neagră. Mai așteaptă clarificări de la guvernul de la București!

Postat la: 23.11.2022 |

OMV nu se grăbește să scoată gazul din Marea Neagră. Mai așteaptă clarificări de la guvernul de la București!

Vizita de luni dimineață a delegației OMV, condusă de CEO-ul, Alfred Stern, la președintele Klaus Iohannis, a stârnit îngrijorarea politicienilor și publicului românesc. Vienezii din conducerea OMV nu se grăbesc să scoată cele două miliarde de euro, necesare procesului de exploatare a gazului din Marea Neagră. Conform surselor vieneze, mai așteaptă clarificări de la guvernul României.

Tema centrală a discuțiilor de la Palatul Cotroceni din București a fost legată de planurile viitoare ale subsidiarei OMV din România, OMV-Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei, la Marea Neagră. Este vorba despre exploatarea unui imens zăcământ de gaze. Aproximativ 200 de miliarde de metri cubi sunt stocați la 170 de km de coasta României, în largul mării, la o adâncime de 100 până la 1000 de metri, relatează publicația austriacă KURIER.

În 2012, șeful OMV de atunci, Gerhard Roiss, a anunțat cu bucurie descoperirea celii mai mari zăcăminte de gaz din istoria companiei. Subsidiara din România, OMV-Petrom deține licența de exploatare a zăcământului Neptun Deep, împreună cu Romgaz, companie de stat. Gazul ar fi putut fi scos din Marea Neagră mai demult, dacă politicienii români nu ar fi blocat exploatarea, impunând taxe exorbitante. Astfel, la fel ca Austria, România s-a bazat pe gazul rusesc.

Războiul din Ucraina și criza energetică din Europa au dus foarte repede la o regândire a planurilor de investiții. „Totul merge mult prea încet în România de astăzi", este opinia jurnalistei economice, Andrea Hodoschek, de la publicația amintită. Guvernul de la București a adoptat rapid o nouă lege offshore, impunând cote de impozitare favorabile. Acum îndeamnă OMV-Petrom să ia o decizie, înainte de sfârșitul anului 2022 și să scoată miliardele pentru investiții.

Președintele român, Klaus Iohannis, a reiterat luni importanța strategică a „Neptune Deep" pentru România, îndemnând Stern & Co. să înceapă exploatarea offshore cât mai curând posibil, deoarece legea este favorabilă și deja e în vigoare.

OMV-Petrom nu vrea să ia o decizie pripită. Schimbarea legii este binevenită, dar mai trebuie făcute clarificări cu autoritățile, a declarat un purtător de cuvânt pentru KURIER. Dacă acest lucru se va face, „se așteaptă o decizie finală de investiție până la jumătatea anului 2023". Aceasta înseamnând că în 2027 poate curge primul strop de gaz, se mai spune în articolul „Pokerul cu gaz din Marea Neagră între România și OMV."

În perimetrul „Neptun Deep" există rezerve de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar producția de platou (cantitatea maximă exploatabilă) este estimată la 70.000 de barili - echivalent petrol pe zi. Publicația vieneză face și o comparație: consumul din 2021 al Austriei s-a ridicat la nouă miliarde de metri cubi de gaz.

Alfred Stern este și președinte al Consiliului de Supraveghere Petrom. În planul strategic de managment (el fiind ales CEO, în urmă cu doi ani), se acordă o importanță pe termen lung proiectului de la Marea Neagră. „OMV intenționează să-și păstreze pachetul de acțiuni la Petrom. Cu toate acestea, politicienii de dreapta din România cer o renaționalizare a Petrom, una dintre vacile de muls ale grupului OMV. Statul român deține și astăzi 20 la sută", mai spune jurnalista vieneză.

„Deși ne aflăm în plină criza energetică, gazele din Mării Negre nu ar putea ajunge în Austria decât într-un termen mediu, nu în curând. Pe lângă banii pentru investiții în exploatare, ar fi necesare conducte," mai susține publicația austriacă. Discuțiile despre conducta BRUA, care ar fi trebuit să lege Bulgaria, România, Ungaria și Austria de Marea Neagră, sunt din nou zgomotoase, susține autoarea.

Operatorul de stat Transgaz a început construcția conductei, în 2018. La acel moment, decizia de investiție în exploatarea rezervelor „Neptun Deep" ar fi trebuit luată de OMV și partenerul de atunci ExxonMobil. Americanii și-au vândut ulterior participația către Romgaz pentru 1 miliard de dolari. UE a finanțat conducta BRUA cu 430 de milioane de euro, dar lucrările stagnează. Aceasta nu a ajuns niciodată la Marea Neagră sau în țările învecinate.

România este strâns legată de rețeaua de gaze a Ungariei, de unde pleacă o conductă spre Baumgarten. Cu toate acestea, capacitățile lor ar trebui mărite pentru gazul Neptun.

Popularitatea Austriei în România a scăzut și mai mult după declarația ministrului de Interne Gerhard Karner, membru al ÖVP, partid conservator aflat la guvernare, că nu susține aderarea României la Schengen. Presa din România speculează și o legătură între vizita lui Stern și o renaționalizare a Petrom - ceea ce este, desigur, absurd, conchide Andrea Hodoschek, considerată ca fiind una dintre cele mai bune ziariste pe probleme economice din Austria.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

OMV nu se grăbește să scoată gazul din Marea Neagră. Mai așteaptă clarificări de la guvernul de la București!

Postat la: 23.11.2022 |

0

Vizita de luni dimineață a delegației OMV, condusă de CEO-ul, Alfred Stern, la președintele Klaus Iohannis, a stârnit îngrijorarea politicienilor și publicului românesc. Vienezii din conducerea OMV nu se grăbesc să scoată cele două miliarde de euro, necesare procesului de exploatare a gazului din Marea Neagră. Conform surselor vieneze, mai așteaptă clarificări de la guvernul României.

Tema centrală a discuțiilor de la Palatul Cotroceni din București a fost legată de planurile viitoare ale subsidiarei OMV din România, OMV-Petrom, cea mai mare companie energetică din sud-estul Europei, la Marea Neagră. Este vorba despre exploatarea unui imens zăcământ de gaze. Aproximativ 200 de miliarde de metri cubi sunt stocați la 170 de km de coasta României, în largul mării, la o adâncime de 100 până la 1000 de metri, relatează publicația austriacă KURIER.

În 2012, șeful OMV de atunci, Gerhard Roiss, a anunțat cu bucurie descoperirea celii mai mari zăcăminte de gaz din istoria companiei. Subsidiara din România, OMV-Petrom deține licența de exploatare a zăcământului Neptun Deep, împreună cu Romgaz, companie de stat. Gazul ar fi putut fi scos din Marea Neagră mai demult, dacă politicienii români nu ar fi blocat exploatarea, impunând taxe exorbitante. Astfel, la fel ca Austria, România s-a bazat pe gazul rusesc.

Războiul din Ucraina și criza energetică din Europa au dus foarte repede la o regândire a planurilor de investiții. „Totul merge mult prea încet în România de astăzi", este opinia jurnalistei economice, Andrea Hodoschek, de la publicația amintită. Guvernul de la București a adoptat rapid o nouă lege offshore, impunând cote de impozitare favorabile. Acum îndeamnă OMV-Petrom să ia o decizie, înainte de sfârșitul anului 2022 și să scoată miliardele pentru investiții.

Președintele român, Klaus Iohannis, a reiterat luni importanța strategică a „Neptune Deep" pentru România, îndemnând Stern & Co. să înceapă exploatarea offshore cât mai curând posibil, deoarece legea este favorabilă și deja e în vigoare.

OMV-Petrom nu vrea să ia o decizie pripită. Schimbarea legii este binevenită, dar mai trebuie făcute clarificări cu autoritățile, a declarat un purtător de cuvânt pentru KURIER. Dacă acest lucru se va face, „se așteaptă o decizie finală de investiție până la jumătatea anului 2023". Aceasta înseamnând că în 2027 poate curge primul strop de gaz, se mai spune în articolul „Pokerul cu gaz din Marea Neagră între România și OMV."

În perimetrul „Neptun Deep" există rezerve de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar producția de platou (cantitatea maximă exploatabilă) este estimată la 70.000 de barili - echivalent petrol pe zi. Publicația vieneză face și o comparație: consumul din 2021 al Austriei s-a ridicat la nouă miliarde de metri cubi de gaz.

Alfred Stern este și președinte al Consiliului de Supraveghere Petrom. În planul strategic de managment (el fiind ales CEO, în urmă cu doi ani), se acordă o importanță pe termen lung proiectului de la Marea Neagră. „OMV intenționează să-și păstreze pachetul de acțiuni la Petrom. Cu toate acestea, politicienii de dreapta din România cer o renaționalizare a Petrom, una dintre vacile de muls ale grupului OMV. Statul român deține și astăzi 20 la sută", mai spune jurnalista vieneză.

„Deși ne aflăm în plină criza energetică, gazele din Mării Negre nu ar putea ajunge în Austria decât într-un termen mediu, nu în curând. Pe lângă banii pentru investiții în exploatare, ar fi necesare conducte," mai susține publicația austriacă. Discuțiile despre conducta BRUA, care ar fi trebuit să lege Bulgaria, România, Ungaria și Austria de Marea Neagră, sunt din nou zgomotoase, susține autoarea.

Operatorul de stat Transgaz a început construcția conductei, în 2018. La acel moment, decizia de investiție în exploatarea rezervelor „Neptun Deep" ar fi trebuit luată de OMV și partenerul de atunci ExxonMobil. Americanii și-au vândut ulterior participația către Romgaz pentru 1 miliard de dolari. UE a finanțat conducta BRUA cu 430 de milioane de euro, dar lucrările stagnează. Aceasta nu a ajuns niciodată la Marea Neagră sau în țările învecinate.

România este strâns legată de rețeaua de gaze a Ungariei, de unde pleacă o conductă spre Baumgarten. Cu toate acestea, capacitățile lor ar trebui mărite pentru gazul Neptun.

Popularitatea Austriei în România a scăzut și mai mult după declarația ministrului de Interne Gerhard Karner, membru al ÖVP, partid conservator aflat la guvernare, că nu susține aderarea României la Schengen. Presa din România speculează și o legătură între vizita lui Stern și o renaționalizare a Petrom - ceea ce este, desigur, absurd, conchide Andrea Hodoschek, considerată ca fiind una dintre cele mai bune ziariste pe probleme economice din Austria.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE