Ghidul complet al consumatorului de cafea: cum să te bucuri de aportul de cofeină fără să fie periculos pentru sănătate

Postat la: 07.01.2026 |

Cafeina, substanța naturală care se regăsește în cafea, poate aduce beneficii reale pentru sănătate, dar numai în anumite condiții. Experții medicali spun ce trebuie să știe toți băutorii de cafea.

Europa și America au un „drog" preferat: cafeina, disponibilă sub forme familiare, precum o ceașcă de cafea, sau mai ieșite din comun, cum ar fi pulberile de inhalat. Experții medicali ne spun ce face acest stimulent odată ajuns în corp. Potrivit unui sondaj din 2025 publicat în „Food and Toxicology", aproape 70% dintre americani consumă zilnic cel puțin o băutură cu cafeină. Studiile europene arată, pentru aceeași perioadă de referință, că 73% din populație bea cafea. Însă cafeina nu mai înseamnă doar o ceașcă de cafea. Acum poate fi găsită în geluri, pulberi, gumă sau pliculețe. În America se vinde chiar și carne uscată (jerky) cu cafeină. Niciodată consumatorii nu au avut atât de multe opțiuni de gust și formă.

Administrația pentru Alimentație și Medicamente (FDA) recomandă să nu se depășească 400 mg de cafeină pe zi în cazul adulților. O ceașcă de cafea de 240 ml conține, în medie, 95 mg de cafeină, iar multe băuturi energizante populare au între 100 și 200 mg la 350 ml. La o singură doză, acest nivel nu ridică probleme pentru majoritatea oamenilor, dar riscurile apar când consumul devine excesiv. Adolescenților li se recomandă un aport maxim de 200 mg de cafeină, iar copiii sub 12 ani nu ar trebui nici măcar să guste cafea. Cafeina este un compus natural care se regăsește în cafea și ceai verde. Dacă vă gândiți să beți matcha în loc de cafea, pentru a evita cafeina, vă înșelați. Matcha, băutura tot mai populară inclusiv în România, conține cafeină.

Când este consumată, cafeina blochează absorbția adenosinei în creier. Adenosina se acumulează pe măsură ce suntem treji și ajută la reglarea somnului. Când adenosina se leagă de receptorii săi, apare somnolența. În timpul somnului odihnitor, creierul elimină adenosina, iar tu te trezești perfect odihnit. Cafeina, alcoolul și anumite tulburări de somn pot perturba acest proces. Blocând receptorii de adenosină, cafeina împiedică senzația de somnolență și stimulează alți neurotransmițători, precum dopamina, adrenalina și epinefrina.

Durata în care cafeina rămâne în corp și afectează somnul diferă de la o persoană la alta. În general, se recomandă să nu depășești 400 mg pe zi și să nu consumi cafeină după ora 14:00. Cafeina poate avea mai multe beneficii pentru sănătate, în funcție de modul de consum. Spre exemplu, băuturile energizante nu conțin polifenoli și antioxidanți, prezenți în cafea și ceai, care aduc efecte pozitive pentru organism. De aceea, ele ar trebui mai degrabă evitate. Chiar și fără cafeină, cafeaua și ceaiul aduc beneficii importante. Studiile arată că consumul de cafea decofeinizată este asociat cu rate mai scăzute de mortalitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2 și cancer hepatic.

Femeile însărcinate ar trebui să limiteze cafeina la 200 mg pe zi, pentru a reduce riscul de complicații. Persoanele cu probleme cardiace, renale sau hepatice trebuie să fie, de asemenea, prudente cu consumul de cafea. Iar adolescenții nu ar trebui să consume băuturi energizante, deoarece cafeina poate afecta dezvoltarea creierului și somnul, crescând anxietatea, hiperactivitatea și dificultatea de concentrare.

Simptomele excesului de cafeină includ palpitații, neliniște, anxietate, insomnie sau dureri de cap. Consumul neregulat poate declanșa, de asemenea, migrene. Moderarea și regularitatea sunt cheia. Pentru adulți, 2 - 4 cești de cafea pe zi sunt un reper rezonabil, iar oprirea consumului după-amiaza devreme ajută la menținerea somnului sănătos.