Acuze grave ale fostului director al Muzeului Național de Istorie după furtul tezaurului dacic: „Au mințit!"

Postat la: 07.01.2026 |

Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie din București, a povestit varianta sa în ceea ce privește furtul unor artefacte dacice împrumutate Muzeului din Drents din Olanda.

Oberländer a împrumutat, la începutul anului 2025, Muzeului Drents din Assen valoroase artefacte dacice din aur și argint, unele datând dinaintea erei noastre. După jaful în urma căruia au fost furate, Oberländer s-a trezit într-o furtună politică și mediatică în țara sa, simțindu-se trădat de conducerea olandeză.

„Au mințit", a declarat Oberländer într-un interviu acordat RTL. Fostul director povestește cum jaful, concedierea sa și criticile pe care le-a primit l-au afectat profund în 2025. „A fost un an întunecat. Mă recuperez încet, datorită medicamentelor", declară Oberländer care explică faptul că împrumutul artefactelor către Muzeul Drents a fost motivat de sentimentele pozitive față de Țările de Jos.

„Îi iubesc pe olandezi și am vrut să împărtășesc patrimoniul României cu lumea întreagă. Pregătirile pentru expoziție au fost meticuloase, iar muzeul părea să fie cel mai bine protejat dintre toate muzeele cărora le-am împrumutat piese până acum", relatează el. În ciuda sistemelor de alarmă avansate și a geamurilor blindate, hoții au reușit să pătrundă printr-o mică deschizătură, evidențiind probleme de securitate care nu fuseseră prevăzute în planul oficial.

Anterior, aurul dacic a fost împrumutat muzeelor din Milano, Beijing și Madrid. „În special pregătirea pentru expoziția din China a durat mult timp. Au existat aspecte de securitate acolo pe care am vrut să le văd îmbunătățite. A fost nevoie de doi ani pentru a rezolva problema. Nu au existat astfel de probleme cu Muzeul Drents. Muzeul avea cele mai noi sisteme de alarmă, detectoare de mișcare și geamuri armate peste tot. Pe hârtie, acesta a fost cel mai sigur muzeu din întreaga serie" a declarat Oberländer.

Modul în care colecțiile muzeale sunt gestionate și protejate împotriva, de exemplu, incendiilor sau jafurilor, este înregistrat cu meticulozitate într-un așa-numit raport al instalației. Acest document despre expoziția din Assen nu a fost încă făcut public. „Nu trebuie", spune Oberländer. „Toate detaliile despre securitatea Muzeului Drents sunt în el. Dacă se scurge informația, trebuie să reînnoiască întreaga securitate."

Totuși, pentru prima dată, Oberländer a împărtășit o parte importantă a raportului privind instalația. Aceasta este o problemă de securitate despre care RTL Nieuws a publicat anterior. De exemplu, muzeul a folosit sticlă antiefracție, rezultatul fiind că vitrina cu casca de aur a cedat lovită de un ciocan puternic după două lovituri. Acest lucru a fost împotriva acordurilor încheiate, spune Oberländer. „Raportul privind instalația precizează că Muzeul Drents va folosi așa-numita sticlă P6B."

„Nu au respectat ceea ce s-a convenit în raportul privind instalațiile. Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată, iar casca a fost furată cu două lovituri de ciocan", declară acesta. Întrebat dacă este sigur de această afirmație, Oberländer a răspuns: „Da, sunt foarte sigur.Am verificat dacă asta era într-adevăr acolo, înainte de acest interviu. În dosarul penal olandez apare informația că în vitrine nu s-a folosit sticlă antiefracție P6B, ci sticlă P2B: sticlă pentru casă, grădină și bucătărie, conform unui expert în sticlă, scrie RTL.

„Acesta este un patrimoniu important pentru România, pentru Europa și restul lumii. Într-un astfel de caz, nu poți reduce cerințele de securitate", a mai spus Oberländer. Acesta dă vina pe conducerea Muzeului Drents, care nu a respectat condițiile convenite. Întrebat cine este de vină, pe lângă autorii jafului, acesta a răspuns: „Conducerea de atunci a Muzeului Drents. Au mințit. Nu au respectat ceea ce s-a convenit pe hârtie. Lumea muzeelor este una a încrederii. Trebuie să te poți baza pe ceea ce s-a convenit. În toți anii mei petrecuți în lumea muzeelor, nu am văzut niciodată o minciună. Dacă scrii că furnizați sticlă de calitate P6B, iar aceasta nu este, este o minciună."

Acesta susține că nu ar fi putut testa rezistența vitrinelor. „Nu așa funcționează. Vitrinele costă uneori mai mult de zece mii de euro. Nu le atacați cu un baros pentru a testa rezistența. Trebuie să vă puteți baza pe raportul instalației", declară Oberländer. Au existat mai multe cazuri de securitate care nu au funcționat așa cum s-a promis pe hârtie, insistă Oberländer. „Dacă mașinile de ceață ar fi funcționat corect, ar fi eliminat complet priveliștea din spațiul expozițional. E ca și cum ai merge prin lapte alb. Hoții de artă au intrat printr-o mică gaură în ușă. Nu ar fi găsit niciodată gaura aceea", spune acesta.

După jaf, trei suspecți principali au fost arestați, dar coiful de la Coțofănești și trei brățări rămân dispărute. Antreprenorul olandez Alex van Breemen a oferit 250.000 de euro pentru informații care să ducă la recuperarea acestora. Muzeul Drents nu comentează calitatea sticlei utilizate în vitrinele de expunere, afirmând doar că aceasta respectă cerințele de asigurare și că a comunicat toate informațiile necesare colegilor săi români.