• Tweet

Trei sferturi dintre români înţeleg prin agricultura bio/ecologică produsele sănătoase, fără aditivi sau chimicale. Chiar mai mulţi dintre respondenţi, 77,79%, spun că ei cumpără produse bio/ecologice, fără a şti, de fapt, dacă aceste sunt certificate ca atare. Rezultatele sondajului, majoritatea respondeţilor aduc în faţă mai degrabă mituri care fac deja istorie în domeniul alimentaţiei decât realităţi dovedite ştiinţific.

Dezavantajele produselor ecologice sunt preţul ridicat, mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate - mai bine de jumătate cred asta (55,32%), şi etichetele în care nu poţi avea deplină încredere - 1 din 3 persoane chestionate (28,38%). „Informarea continuă a agricultorilor convenţionali despre beneficiile ecologice şi economice ale agriculturii ecologice precum şi o campanie de promovare a produselor ecologice ar face diferenţa dintre mit şi realitate în acest domeniu. Pentru a atrage consumatorii, este nevoie de prezentarea informaţiilor relevante pentru aceştia în mod transparent, mai exact prezentarea avantajelor produselor bio pentru sănătate, pentru mediu şi durabilitatea utilizării resurselor" , a declarat Crenguţa Bărbosu, manager program agricultură şi dezvoltare rurală.

Modalitatea prin care aproape jumătate dintre respondenţi (47,52%) se asigură că produsul pe care îl cumpără este bio estesă verifice dacă pe etichetă scrie acest lucru, iar un sfert dintre participanţii la sondaj verifică dacă produsul are pe etichetă certificarea UE. Atunci când vine vorba de sursele din care se informează românii despre agricultura ecologică, cei mai mulţi au ales internetul (81,7%), 29,98% se informează de la televizor şi 19,06% de la rude sau prieteni. 44,6% dintre respondenţi îşi achiziţionează alimentele bio de la supermarketul din zonă, 40,75% spun că îşi procură astfel de produse şi din piaţa agroalimentară şi 38,82% de la cunoştinţele de la ţară. Există un mare grad de confuzie cu privire la produsele eco/bio şi produsele sănătoase, dovadă fiind faptul că 77,79% declară că achiziţionează alimente bio, dar locul de unde cumpără cei mai mulţi - 87,98% - nu oferă niciun fel de certificare de acest tip (din piaţă, de la ţară, de la vânzători ambulanţi).

„Percepţia majorităţii românilor chestionaţi este că bio/eco înseamnă produse de la ţăran, de micul producător, lucru nu întotdeauna adevărat. De aceea credem că este nevoie de informaţie disponibilă pentru publicul larg, potenţial consumator, despre ce înseamnă produsele şi agricultura ecologică", mai declară Crenguţa Bărbosu. Produsele bio sunt acelaşi lucru cu produsele ecologice, fiind rezultate dintr-o agricultură fără substanţe chimice de sinteză, fără organisme modificate genetic sau derivate ale acestora. Marile supermarketuri au crescut numărul de produse bio/ecologice la raft, prin amenajarea unor spaţii speciale pentru produsele ecologice. Cu toate acestea, numărul de produse bio/ecologice prezente în marile supermarketuri din România variază între 200 şi 500 comparativ cu 1.200-1.800 în aceleaşi supermarketuri din Europa de Vest. În prezent, oferta locală din partea producătorilor care pot furniza produse ecologice competitive, în standardele pieţei, este limitată pentru acest segment, însă retailerii speră că se va dezvolta şi în România în perioada următoare.

Dintre adepţii produselor ecologice, 4 din 10 le cumpără într-un procent cuprins între 10% şi 30% şi doar 2 din 10 le cumpără între 30% şi 50%. Factorii care i-ar determina pe români să cumpere mai multe produse bio sunt: preţul mai mic (42,41%) şi siguranţa că produsul pe care îl cumpără chiar este ecologic, fără chimicale (43,4%). Cu toate acestea, aproape 7 români din 10 sunt dispuşi să plătească în plus pentru alimentele bio. Dintre aceştia, 43,85% ar fi de acord să plătească cu 5 până la 10 % în plus pentru alimentele bio, iar 27,86% ar fi dispuşi să plătească chiar cu 10% până la 20% mai mult. 3 din 10 respondenţi nu ar fi dispuşi să plătească mai mult pentru produsele ecologice. În ciuda declaraţiilor conform cărora ar plăti în plus pentru produse bio, paradoxal, doar un preţ mai mic al acestor produse i-ar determina pe 42,41% dintre respondenţi să cumpere alimente bio.

„În aceste condiţii, credem că este necesară o campanie de educare a publicului despre tehnologiile de producere a alimentelor bio, anume că nu se folosesc: îngrăşăminte chimice şi, prin urmare, producţiile sunt mai mici; nu se administrează pesticide - culturile sunt mai vulnerabile la boli, paraziţi, apar riscuri mari pentru fermieri", explică Crenguţa Bărbosu, manager program agricultură şi dezvoltare rurală. Aproape jumătate din respondenţi (46,7%) sunt de părere că cea mai bună măsură pentru stimularea producţiei şi consumul de alimente eco ar fi politici publice pentru stimularea agricultorilor care cultivă ecologic, iar 28,84% cred că dacă s-ar crea oportunităţi noi de comercializare ar stimula producţia eco.

Deşi cei mai mulţi respondenţi nu ar alege o carieră în domeniul agriculturii, mai bine de jumătate - un procent de 57,56% - spun că dacă ar începe o afacere în agricultură, ar considera agricultura ecologică o oportunitate. În acest moment, agricultura ecologică este un sector dinamic în România, care a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă, dovadă fiind creşterea suprafeţei cultivate cu culturi permanente (livezi, viţă de vie, arbuşti fructiferi, nuci, etc.) de la 3093 ha în anul 2010 la 13165 ha în anul 2017.

Guvernul României a lansat în decembrie 2018 Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, care stabileşte priorităţile naţionale în contextul dezvoltării durabile şi al Agendei 2030. Doar 13,69% dintre respondenţi au auzit de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pe care şi România le-a adoptat în 2015 (Agenda 2030), ceea ce demonstrează că sunt necesare acţiuni de informare pentru ca populaţia să cunoască strategia, să înţeleagă importanţa Agendei 2030 şi a obiectivelor de dezvoltare durabilă, precum şi legătura strânsă dintre cele trei dimensiuni ale acestora: economică, socială, de mediu.

Cele mai recunoscute obiective de dezvoltare durabilă de care şi-au amintit sau au auzit aceştia sunt: sănătate şi bunăstare (52,67%), educaţie de calitate (47,12%), apă curată şi sanitaţie (41,15%), energie curată la preţuri accesibile (33,48%), fără sărăcie (34,75%), foamete zero (30,7%), consum şi producţie responsabile (25,16%). Sondajul „Românii şi agricultura" a fost realizat de iVox la solicitarea World Vision România şi finaţat în cadrul proiectului Make Europe Sustainable for All, derulat de Comisia Europeană pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă din Agenda 2030.

Studiul a fost realizat prin metoda CAWI, în perioada 1-31 martie 2019. Eşantionul studiului este compus din 3.426 de respondenţi şi reproduce, din punctul de vedere al principalelor sale caracteristici, structura socio-demografică a populaţiei utilizatorilor de Internet din România, aşa cum decurge din cercetarea Gallup „Piaţa serviciilor de acces la Internet", realizată la cererea ANCOM (Autoritatea pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii). Prin urmare, rezultatele acestui sondaj pot fi extrapolate, cu o minimă marjă de eroare, populaţiei utilizatorilor de Internet din România de vârstă majoră.