Culisele evadării afaceristului turc din Penitenciarul Rahova. Cine i-a dat permisia criminalului

Postat la: 27.01.2026 | Scris de: ZIUA NEWS

Culisele evadării afaceristului turc din Penitenciarul Rahova. Cine i-a dat permisia criminalului

Permisiunea acordată lui Atas Abdullah, cetățean turc condamnat la aproape 23 de ani pentru omor, a scos la lumină lacune și proceduri complexe din sistemul penitenciar românesc. Acesta a părăsit Penitenciarul Rahova pentru trei zile și nu s-a mai întors, stârnind controverse asupra modului în care a fost aprobată ieșirea.

Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), comisarul șef Bogdan Geo Burcu, a explicat la Digi 24 mecanismul decizional.

„Permisiunea de ieșire dintr-un penitenciar se acordă la propunerea persoanelor care lucrează în mod direct cu deținuții, fie că vorbim de șef de puncte de lucru, fie că vorbim de educator sau asistent social. Sunt avizate de șeful secției în care deținutul este repartizat și analizate de către o comisie constituită din directorul penitenciarului și din cei doi directori adjuncți de reintegrare socială și siguranța reținerii și regim penitenciare. Pentru permisiunile mai mari de o zi de ieșire din penitenciare sunt analizate și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarilor. Iar ele sunt aprobate de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarilor", a spus Burcu.

În cazul lui Atas Abdullah, permisiunea de trei zile nu a fost analizată personal de Burcu, ci delegată directorului general adjunct responsabil de siguranța deținerii și regim penitenciar, deși anterior deținutul primise o permisie aprobată direct de directorul general al ANP. „Din câte mi-aduc aminte, sunt mai multe persoane care avizează aceste permisiuni de ieșire din penitenciar și din câte mi-aduc aminte, posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare", a adăugat șeful ANP. În ciuda acestui aviz negativ, Abdullah a primit permisiunea de trei zile.

„În principiu, noi ne ghidăm după standardele CPT (Comitetului European pentru Prevenirea Torturii) și recomandările CEDO, care recomandă, inclusiv în cazul pedepselor lungi, să existe măsuri progresive de contact cu unitatea, inclusiv prin acordarea de permisiuni de ieșire din penitenciar. Acum, sigur că Administrația ar putea să refuze să acorde permisiuni de ieșire pentru oricare dintre deținuți. Nu ar mai fi niciun risc, nu ar mai fi nicio problemă. Însă, noi ne dorim să reîntoarcem în societate niște persoane mai bune decât au fost în momentul condamnării. Iar pentru asta, toate măsurile pe care Administrația Națională a Penitenciarelor caută, prin colegii și specialiștii din sistem să le ia, este ca noi să întoarcem în societate niște deținuți care să nu mai săvârșească infracțiuni. Cred că asta ne-am dori cu toții, ca deținuții, chiar și criminali, când se întoarcă în societate, să nu săvârșească infracțiuni", a completat Burcu.

Întrebat cum a fost posibilă reabilitarea rapidă a lui Atas Abdullah, deși fusese condamnat definitiv abia în 2017, șeful ANP a precizat că deținutul a fost depus în sistemul penitenciar încă din 2015 și a participat constant la activități productive și programe de reintegrare socială. „El a fost, din câte cunosc, selecționat la activități productive chiar din prin 2017 și recompensat pentru implicarea în activități productive și activități de reintegrare socială, educative, terapeutice, începând chiar cu anul 2016. În această perioadă, din 2015 în 2025, de 10 ani, deținutul a avut o conduită constant pozitivă, a fost permanent recompensat pentru implicarea în activitățile productive de reintegrare socială, a participat la ieșiri în comunitate și așa mai departe", a spus Burcu.

Șeful ANP a adăugat că acordarea permisiunilor nu este un caz izolat. În 2024, 525 de deținuți condamnați pentru omor, omor calificat sau tentativă de omor au beneficiat de permisiuni de o zi, iar în 2025 numărul a fost de 442. Permisiuni mai lungi de o zi au fost acordate în 2025 pentru 98 de deținuți. În ceea ce privește monitorizarea, există prevederi legale pentru utilizarea brățărilor electronice pentru cei care lucrează în afara penitenciarului sau se află în permisiuni.

Întrebat cine va răspunde pentru evadarea posibilă a turcului, Burcu a spus că verificările sunt în curs, dispuse de ministrul Justiției, Radu Marinescu, și că a solicitat Corpului de Control al Ministerului Justiției să investigheze situația, având în vedere că permisiunea a fost acordată la nivelul directorului general. „Persoanele vinovate vor răspunde, inclusiv în ceea ce mă privește, dacă este cazul", a declarat Burcu.

Potrivit datelor ANP, în 2025 au fost acordate 4.259 de permisiuni de ieșire, față de 3.157 în 2024. Dintre acestea, doar trei persoane nu s-au mai întors: doi deținuți în 2024 și unul în 2025. Europol cere demisii după evadarea afaceristului turc. "Să nu ne întrebăm oare dacă etimologia cuvântului „bacșiș" nu are incidențǎ în acest caz?!"

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Culisele evadării afaceristului turc din Penitenciarul Rahova. Cine i-a dat permisia criminalului

Postat la: 27.01.2026 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Permisiunea acordată lui Atas Abdullah, cetățean turc condamnat la aproape 23 de ani pentru omor, a scos la lumină lacune și proceduri complexe din sistemul penitenciar românesc. Acesta a părăsit Penitenciarul Rahova pentru trei zile și nu s-a mai întors, stârnind controverse asupra modului în care a fost aprobată ieșirea.

Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), comisarul șef Bogdan Geo Burcu, a explicat la Digi 24 mecanismul decizional.

„Permisiunea de ieșire dintr-un penitenciar se acordă la propunerea persoanelor care lucrează în mod direct cu deținuții, fie că vorbim de șef de puncte de lucru, fie că vorbim de educator sau asistent social. Sunt avizate de șeful secției în care deținutul este repartizat și analizate de către o comisie constituită din directorul penitenciarului și din cei doi directori adjuncți de reintegrare socială și siguranța reținerii și regim penitenciare. Pentru permisiunile mai mari de o zi de ieșire din penitenciare sunt analizate și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarilor. Iar ele sunt aprobate de către directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarilor", a spus Burcu.

În cazul lui Atas Abdullah, permisiunea de trei zile nu a fost analizată personal de Burcu, ci delegată directorului general adjunct responsabil de siguranța deținerii și regim penitenciar, deși anterior deținutul primise o permisie aprobată direct de directorul general al ANP. „Din câte mi-aduc aminte, sunt mai multe persoane care avizează aceste permisiuni de ieșire din penitenciar și din câte mi-aduc aminte, posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare", a adăugat șeful ANP. În ciuda acestui aviz negativ, Abdullah a primit permisiunea de trei zile.

„În principiu, noi ne ghidăm după standardele CPT (Comitetului European pentru Prevenirea Torturii) și recomandările CEDO, care recomandă, inclusiv în cazul pedepselor lungi, să existe măsuri progresive de contact cu unitatea, inclusiv prin acordarea de permisiuni de ieșire din penitenciar. Acum, sigur că Administrația ar putea să refuze să acorde permisiuni de ieșire pentru oricare dintre deținuți. Nu ar mai fi niciun risc, nu ar mai fi nicio problemă. Însă, noi ne dorim să reîntoarcem în societate niște persoane mai bune decât au fost în momentul condamnării. Iar pentru asta, toate măsurile pe care Administrația Națională a Penitenciarelor caută, prin colegii și specialiștii din sistem să le ia, este ca noi să întoarcem în societate niște deținuți care să nu mai săvârșească infracțiuni. Cred că asta ne-am dori cu toții, ca deținuții, chiar și criminali, când se întoarcă în societate, să nu săvârșească infracțiuni", a completat Burcu.

Întrebat cum a fost posibilă reabilitarea rapidă a lui Atas Abdullah, deși fusese condamnat definitiv abia în 2017, șeful ANP a precizat că deținutul a fost depus în sistemul penitenciar încă din 2015 și a participat constant la activități productive și programe de reintegrare socială. „El a fost, din câte cunosc, selecționat la activități productive chiar din prin 2017 și recompensat pentru implicarea în activități productive și activități de reintegrare socială, educative, terapeutice, începând chiar cu anul 2016. În această perioadă, din 2015 în 2025, de 10 ani, deținutul a avut o conduită constant pozitivă, a fost permanent recompensat pentru implicarea în activitățile productive de reintegrare socială, a participat la ieșiri în comunitate și așa mai departe", a spus Burcu.

Șeful ANP a adăugat că acordarea permisiunilor nu este un caz izolat. În 2024, 525 de deținuți condamnați pentru omor, omor calificat sau tentativă de omor au beneficiat de permisiuni de o zi, iar în 2025 numărul a fost de 442. Permisiuni mai lungi de o zi au fost acordate în 2025 pentru 98 de deținuți. În ceea ce privește monitorizarea, există prevederi legale pentru utilizarea brățărilor electronice pentru cei care lucrează în afara penitenciarului sau se află în permisiuni.

Întrebat cine va răspunde pentru evadarea posibilă a turcului, Burcu a spus că verificările sunt în curs, dispuse de ministrul Justiției, Radu Marinescu, și că a solicitat Corpului de Control al Ministerului Justiției să investigheze situația, având în vedere că permisiunea a fost acordată la nivelul directorului general. „Persoanele vinovate vor răspunde, inclusiv în ceea ce mă privește, dacă este cazul", a declarat Burcu.

Potrivit datelor ANP, în 2025 au fost acordate 4.259 de permisiuni de ieșire, față de 3.157 în 2024. Dintre acestea, doar trei persoane nu s-au mai întors: doi deținuți în 2024 și unul în 2025. Europol cere demisii după evadarea afaceristului turc. "Să nu ne întrebăm oare dacă etimologia cuvântului „bacșiș" nu are incidențǎ în acest caz?!"

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE