• Tweet

Intr-o discutie inregistrata ambiental in 2020, medicul Mircea Beuran recunoaste primirea mitei de 10.000 de euro de la medicul specialist Carmen Haiducu, pentru a scoate la concurs un post de asistent universitar la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila" Bucuresti. Banii ar fi fost dati in decembrie 2018.

Sunt doar parte din acuzatiile procurorilor DNA, care apar in motivarea Tribunalului Bucuresti de arestare la domiciliu a medicului pentru 30 de zile. Motivele de arestare la domiciliu in cazul lui Micea Beuran, la finalul articolului. Procurorii arata ca, dupa primirea mitei, Mircea Beuran "a tergiversat rezolvarea problemei legate de obtinerea postului, desi i-a intretinut permanent iluzia denuntatoarei (timp de peste 1 an!) cum ca ar fi posibil sa ii fie, intr-un final, satisfacute cerintele." Nici dupa discutia din 2020, in care a recunoscut primirea mitei, inculpatul nu a inteles sa restituie imediat cei 10.000 de euro, pretul "vanzarii" postului, ci a continuat sa ii ofere "sperante" denuntatoarei.

Motivare Tribunal Mircea Beuran:

Potrivit DNA, fapta medicului este cu atat mai condamnabila, in contextul coruptiei din domeniul medical/universitar, cu atat mai mult cu cat nivelul (ridicat) de salarizare al unui medic ar trebui sa aiba corespondent in integritatea acestuia.

"Astfel, inculpatul a savarsit infractiunea in insasi institutia in care lucreaza, in biroul sau si a primit mita cu o condamnabila usuratate. Simptomatica este, in acest sens, lejeritatea cu care inculpatul, in discutiile pe care le poarta cu martora, alterneaza afirmatiile relative la atributiile sale de serviciu cu cele privind sumele de bani pe care le-a primit cu titlu de mita", mai arata DNA. Nu in ultimul rand, procuroii au avut in vedere si consecintele grave ale faptei, consecinte care se rasfrang asupra sigurantei si eficientei sistemului public de sanatate, in contextul in care medicii (care doresc posturi) acceseaza, prin intermediul lui Mircea Beuran, aceste posturi, "pe baza unor criterii pecuniare si nu conform competentei profesionale, urmate de obtinerea unor foloase considerabile pentru inculpatii cu functii de decizie".

"Prin actiunile sale, inculpatul a transformat o institutie publica de prestigiu, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila, in propria "piata de desfacere", ca sursa personala de venituri ilicite," conchid anchetatorii.

In timpul judecarii cererii DNA de arestare preventiva, Beuran a aratat, in esenta, ca a existat o provocare din partea autoritatilor statului in ceea ce priveste discutia inregistrata in mediu ambiental si din care rezulta recunoasterea sa de restituire a sumei 10.000 de euro. El a spus ca probatoriul administrat pana in prezent este insuficient in dovedirea infractiunii de luare de mita si ca fapta nu are legatura cu atributiile sale de serviciu.

"Contrar celor sustinute in aparare, judecatorul retine ca pentru a fi in prezenta unei provocari este necesar, in primul rand, ca persoana care face interceptarea sa fie un agent infiltrat, situatie care nu se regaseste in prezenta cauza, intrucat martora denuntatoare, prin folosirea tehnicii puse la dispozitie de catre autoritatile judiciare, a contribuit la dovedirea celor cuprinse in denuntul formulat," motiveaza Tribunalul Bucuresti.

Potrivit magistratilor, din interceptarile realizate in cauza, "rezulta recunoasterea explicita a inculpatului Mircea Beuran" ca a primit suma de 10.000 de euro, in legatura cu indeplinirea unor acte ce intrau in indatoririle sale de serviciu, in sensul de a propune scoaterea la concurs a unui post de asistent universitar pe perioada determinata realizata (si) prin propunerea spre aprobare a statelor de functii, respectiv pentru a asigura castigarea acestui concurs de catre denuntatoare.

Judecatorul de drepturi si libertati apreciaza totodata ca masura privativa de libertate a arestului la domiciliu este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, pe care ar prezenta-o lasarea inculpatului in libertate, fiind astfel indeplinita si cealalta conditie prevazuta cumulativ de lege.

"Sub aspectul pericolului concret pentru ordinea publica, judecatorul are in vedere gravitatea deosebita a infractiunii de care inculpatul este acuzat, de natura sa determine o puternica tulburare sociala, o stare de neliniste si insecuritate in randul colectivitatii, generate de faptul ca persoane banuite de comiterea unor astfel de infractiuni ar putea fi judecate in stare de libertate si de gravitatea in concret a faptelor comise raportat la modalitatea de savarsire," motiveaza Tribunalul Bucuresti.

La aprecierea starii de pericol, judecatorul a avut in vedere si rezonanta sociala deosebita pe care astfel de fapte o au in randul opiniei publice.

"In mod evident, nu se poate ignora pericolul pe care inculpatul il constituie pentru societate, iar lipsa unei reactii ferme a autoritatilor ar conduce la o incurajare tacita la savarsirea altor fapte similare, cu consecinta scaderii increderii populatiei in capacitatea de protectie a statului, a faptului ca toti functionarii statului primesc mita si ar intarii convingerea ca numai prin "cumpararea" bunavointei factorilor de decizie se poate ajunge la accesarea unor posturi considerate de neatins de catre persoanele oneste care, prin indeplinirea conditiilor legale, tind la ocuparea unor astfel de posturi.

Este de notorietate faptul ca tinerii absolventi ai facultatii de medicina se orienteaza catre state membre ale Uniunii Europene care le asigura un climat normal, firesc de exercitare a profesiei, fara alte conditionari cu exceptia celor de competenta, astfel ca judecatorul de drepturi si libertati isi exprima convingerea, ca in viitor, prin masuri administrative oneste, sa fie asigurata egalitatea de sanse pentru toti candidatii, fara discriminare sau alte beneficii materiale," conchide Tribunalul Bucuresti.