• Tweet

Vitamina B12 este esențială pentru organism, însă cercetările recente scot la iveală o relație surprinzătoare între nivelul acestei vitamine și cancer. Un nivel foarte ridicat de B12 în sânge apare mai frecvent la unii pacienți cu forme agresive ale bolii, iar cercetătorii încearcă să afle dacă vitamina are vreun rol în dezvoltarea tumorilor sau dacă, dimpotrivă, cancerul este cel care modifică nivelul vitaminei din organism.

Vitamina B12 este una dintre substanțele nutritive indispensabile funcționării normale a organismului. Ea participă la formarea ADN-ului, la producerea globulelor roșii și la buna funcționare a sistemului nervos, iar deficitul de B12 poate provoca probleme importante de sănătate. Tocmai de aceea, atunci când cercetătorii au început să observe o legătură între nivelurile vitaminei și cancer, întrebarea nu a fost dacă B12 este „bună" sau „rea", ci de ce aceeași vitamină poate apărea asociată cu rezultate atât de diferite în funcție de situația organismului.

Relația este complicată și pentru că un nivel ridicat de B12 în sânge nu înseamnă neapărat că o persoană consumă prea multe alimente care conțin această vitamină sau că ia prea multe suplimente. Concentrația măsurată în sânge este influențată de modul în care organismul absoarbe, transportă și depozitează vitamina, iar anumite boli pot modifica aceste procese. Interesul pentru vitamina B12 are legătură cu rolul său în procesele celulare fundamentale, inclusiv în sinteza ADN-ului.

În cazul unui deficit de B12, mecanismele prin care celulele produc și repară materialul genetic pot fi afectate, ceea ce i-a determinat pe cercetători să investigheze dacă lipsa vitaminei ar putea favoriza, în anumite condiții, apariția cancerului. Studiile au scos însă la iveală și un fenomen aparent opus: nivelurile foarte ridicate de B12 au fost observate mai frecvent la pacienții cu anumite tipuri de cancer, inclusiv cancer pulmonar, de sân, esofagian și colorectal.

Observația este importantă, dar nu trebuie confundată cu demonstrarea unei relații de cauzalitate. Faptul că două lucruri apar împreună nu înseamnă automat că unul îl provoacă pe celălalt, susțin cercetătorii. În cazul B12, această diferență este esențială. Un pacient bolnav de cancer poate avea un nivel ridicat al vitaminei nu pentru că a consumat prea multă B12, ci pentru că boala a modificat felul în care organismul gestionează vitamina.

Ficatul are un rol important în depozitarea vitaminei B12, iar anumite tipuri de cancer sau afectarea ficatului pot modifica metabolismul și transportul acesteia. De asemenea, unele tumori pot influența proteinele implicate în transportul vitaminei prin organism. Acest lucru îi conduce pe cercetători către o ipoteză importantă: în unele cazuri, nivelul ridicat al B12 ar putea fi un semnal al unei boli deja existente și nu cauza bolii.

Cu alte cuvinte, relația ar putea funcționa în sens invers față de ceea ce sugerează simpla asociere dintre cele două fenomene. Nu excesul de B12 ar determina apariția cancerului, ci cancerul ar putea determina creșterea nivelului de B12 detectat în sânge. Această posibilitate este susținută de rezultatele unor cercetări recente. Un studiu publicat în 2026 a analizat datele a 37.106 pacienți cu cancer colorectal, proveniți dintr-o bază de date care include 108 sisteme de sănătate.

Cercetătorii au constatat că pacienții cu niveluri foarte ridicate de B12 aveau o evoluție mai nefavorabilă a bolii. Supraviețuirea mediană a fost de aproximativ cinci ani pentru persoanele cu niveluri de peste 1.000 picograme pe litru, comparativ cu aproape 11 ani în cazul celor cu niveluri normale.

Chiar și după luarea în calcul a unor factori precum vârsta, tratamentul și alte probleme de sănătate, nivelurile ridicate de B12 au rămas asociate cu un risc mai mare de deces. Pacienții cu cele mai ridicate valori prezentau, de asemenea, o probabilitate mai mare de a fi diagnosticați în stadiul IV și de a dezvolta metastaze în primul an.

Cercetătorii nu s-au limitat la analiza concentrației vitaminei din sânge, ci au examinat și țesuturile tumorale. Aici apare una dintre cele mai interesante observații. În tumorile colorectale a fost identificată o activitate mai mare a genei MTR, implicată în producerea unei enzime care utilizează vitamina B12 într-un proces necesar pentru sinteza ADN-ului.

Tumorile în care această genă era mai activă au fost asociate cu rezultate mai slabe pentru pacienți. Una dintre ipotezele cercetătorilor este că anumite tumori agresive ar putea fi mai eficiente în utilizarea B12 pentru a susține procesele metabolice necesare multiplicării rapide a celulelor canceroase.

Această ipoteză este încă departe de a putea fi transformată într-o concluzie definitivă, însă schimbă perspectiva asupra modului în care poate fi privit nivelul vitaminei. B12 nu apare pur și simplu ca un posibil „factor anticancer" sau, la polul opus, ca o substanță care provoacă boala, ci ca parte a unor procese biologice mult mai complexe, care diferă în funcție de starea organismului și de tipul tumorii.

Paradoxul devine și mai interesant atunci când cercetătorii analizează ceea ce se întâmplă la celălalt capăt al spectrului.

Un studiu publicat în 2024, realizat pe 3.758 de pacienți cu cancer și 2.995 de persoane fără cancer din Vietnam, a identificat o asociere de tip „U" între aportul alimentar de B12 și riscul de cancer. Atât consumul foarte redus, cât și cel foarte ridicat au fost asociate cu un risc mai mare în comparație cu un aport intermediar.

Rezultatul nu demonstrează însă că un anumit nivel de consum al vitaminei provoacă cancer. Studiul a fost observațional, iar datele privind alimentația au fost colectate prin chestionare, ceea ce limitează posibilitatea de a stabili o relație directă de cauzalitate.

Mai mult, cantitatea medie de B12 consumată de persoanele din categoria cu cel mai mare aport a fost de aproximativ 2,97 micrograme pe zi, o valoare care nu este suficient de mare pentru a susține ideea simplistă că alimentația obișnuită bogată în B12 ar provoca apariția cancerului.

Rezultatele cercetărilor nu reprezintă, în acest moment, un motiv pentru ca oamenii să evite vitamina B12 atunci când au nevoie de ea. Deficitul de B12 poate avea consecințe serioase, iar vitamina este necesară pentru funcționarea normală a organismului.

Grupa de sânge care poate crește riscul de AVC înainte de 60 de ani. Ce au descoperit cercetătorii
Problema apare atunci când o observație științifică este transformată într-o concluzie care nu este susținută de date. Un nivel crescut de B12 în sânge nu înseamnă automat că o persoană a consumat prea multe suplimente și, cu atât mai puțin, că suplimentarea a provocat cancerul.

În același timp, o valoare neobișnuit de mare identificată la o analiză de sânge poate merita investigată în contextul stării generale de sănătate, mai ales dacă persoana nu ia suplimente și nu există o explicație evidentă pentru rezultat.

Cercetările disponibile conturează astfel o imagine mult mai nuanțată decât afirmația potrivit căreia vitamina B12 ar provoca sau ar preveni cancerul. B12 este indispensabilă pentru organism, iar deficitul său poate produce probleme importante, însă nivelurile neobișnuit de ridicate din sânge au fost asociate în mai multe cercetări cu anumite forme de cancer și cu evoluții mai nefavorabile ale bolii.

Marea întrebare pentru cercetători rămâne însă direcția acestei relații. Este posibil ca anumite tumori să modifice metabolismul B12 și să ducă la creșterea nivelului vitaminei în sânge. Este, de asemenea, posibil ca în anumite contexte biologice vitamina să contribuie la procesele de care celulele tumorale au nevoie pentru a se multiplica. Cele două explicații nu se exclud neapărat reciproc.

Deocamdată, dovezile nu permit concluzia că vitamina B12 consumată în cantități obișnuite provoacă apariția cancerului. Ceea ce arată cercetările este că această vitamină, aparent simplă și bine cunoscută, este implicată într-o rețea complexă de procese biologice, iar nivelul său din sânge ar putea oferi, în anumite situații, informații importante despre ceea ce se întâmplă în organism.