• Tweet

Printre numeroasele mistere care-l înconjoară pe liderul nord-coreean Kim Jong Un, unul dintre cele mai puțin discutate este identitatea mamei sale.

În cei 15 ani de când conduce Coreea de Nord, Kim Jong Un nu i-a rostit niciodată public numele.

Pentru regimul de la Phenian, legitimitatea puterii familiei Kim se bazează pe așa-numita „linie de sânge Paektu", o descendență prezentată drept sacră și legată de mitologia fondatoare a poporului coreean, relatează BBC.

În acest context, originea mamei lui Kim Jong Un reprezintă un subiect sensibil, despre care autoritățile nord-coreene evită să vorbească.

Mitul muntelui Paektu

Potrivit tradiției coreene, Muntele Paektu, situat la granița dintre Coreea de Nord și China, este locul unde s-ar fi născut Dangun, fondatorul legendar al primului regat coreean.

Regimul nord-coreean a integrat acest mit în propria sa istorie.

Kim Il Sung, fondatorul statului nord-coreean, este prezentat în propaganda oficială drept luptător împotriva ocupației japoneze, care ar fi folosit muntele drept bază de rezistență. Fiul său, Kim Jong Il, este descris de autorități ca fiind născut pe versanții Paektu, deși numeroase cercetări istorice indică faptul că acesta s-ar fi născut, de fapt, în Rusia.

În ultimele decenii, această legătură simbolică cu muntele Paektu a devenit fundamentul legitimității dinastiei Kim.

Fostul diplomat nord-coreean Ryu Hyun-woo, refugiat în Coreea de Sud, scrie în volumul „Seiful secret al lui Kim Jong Un" că liderul actual a fost desemnat succesor la o vârstă foarte tânără „exclusiv datorită liniei de sânge Paektu", în ciuda lipsei unei experiențe politice.

Însă povestea familiei din partea mamei spune altceva.

O origine incomodă

La sute de kilometri de Muntele Paektu se află Osaka, fostă capitală a Japoniei și orașul în care, potrivit biografilor, s-a născut Ko Yong Hui, mama lui Kim Jong Un.

Ea s-a născut în 1952 într-o familie de origine coreeană, ai cărei membri proveneau inițial din insula Jeju, aflată astăzi în Coreea de Sud.

Familia făcea parte din comunitatea Zainichi Koreans - etnici coreeni rămași în Japonia după perioada ocupației japoneze a Peninsulei Coreene.

În jurul vârstei de zece ani, Ko Yong Hui s-a mutat împreună cu familia în Coreea de Nord, în cadrul unui amplu program de repatriere desfășurat între 1959 și 1984.

Aproximativ 93.000 de persoane au ales atunci să plece din Japonia, convinse de promisiunile unui trai mai bun, cu locuri de muncă, educație și servicii medicale gratuite.

Inițial, cei veniți din Japonia erau priviți cu admirație deoarece aduceau bani și bunuri greu de găsit în Coreea de Nord.

În timp, însă, au început să fie considerați influențați de idei străine și au fost etichetați cu termenul peiorativ jjaepo.

Un sistem rigid de clasificare socială

Societatea nord-coreeană este organizată după sistemul songbun, o clasificare socială care stabilește statutul fiecărui cetățean în funcție de originea familiei și de loialitatea acesteia față de regim.

Mulți specialiști compară acest sistem cu unul de tip castă.

În această ierarhie, persoanele provenite din comunitatea Zainichi sunt încadrate în categoria „nesigură", situată între elitele loiale și clasele considerate ostile statului.

Acest statut poate limita accesul la universități, locuri de muncă importante și alte oportunități.

Potrivit cercetătorului Kim Hyung-su, de la Northern Research Association, ideea că liderul suprem ar avea o mamă provenită din această categorie este incompatibilă cu imaginea oficială promovată de regim.

„Linia de sânge Paektu este prezentată ca fiind sacră. Din această perspectivă, este greu de imaginat ca liderul să fie fiul unei persoane considerate jjaepo", spune acesta.

Cum a ajuns Ko Yong Hui în cercul puterii

Potrivit mai multor biografii, Ko Yong Hui făcea parte din prestigioasa trupă artistică Mansudae atunci când l-a cunoscut pe Kim Jong Il.

Reporterul japonez Yoji Gomi, autorul unei biografii dedicate acesteia, susține că liderul nord-coreean a fost atras de frumusețea și talentul ei artistic.

La acel moment, Kim Jong Il era deja căsătorit oficial cu Kim Young Sook, fiica unui important oficial militar, într-o căsătorie aranjată cu acordul tatălui său.

În același timp, avea și alte relații.

Din relația cu Ko Yong Hui s-au născut trei copii, inclusiv Kim Jong Un.

Însă faptul că aceștia proveneau dintr-o relație neoficială reprezenta un alt element sensibil într-o societate în care copiii născuți în afara căsătoriei sunt stigmatizați.

Ko Yong Hui și copiii săi au locuit la Wonsan, pe coasta de est, departe de capitala Phenian, unde locuia familia oficială.

Potrivit fostului diplomat Ryu Hyun-woo, Kim Il Sung nu a recunoscut-o niciodată oficial drept noră și nici nu a fost fotografiat în mod public alături de nepoții proveniți din această relație.

După moartea lui Kim Il Sung, în 1994, influența lui Ko Yong Hui a crescut considerabil.

Mai mulți foști apropiați ai familiei Kim susțin că aceasta îl însoțea pe Kim Jong Il în vizite oficiale și că liderul îi cerea adesea părerea înainte de luarea unor decizii importante.

În 2011, autoritățile nord-coreene au realizat un documentar în care apărea alături de Kim Jong Il, fără ca numele ei să fie menționat.

Filmul a fost proiectat doar pentru oficialii de rang înalt, însă ulterior a ajuns ilegal în rândul populației, prin intermediul unor stick-uri USB introduse clandestin în țară.

Potrivit cercetătorului Cheong Seong-chang, interesul stârnit de identitatea lui Ko Yong Hui a determinat autoritățile să retragă rapid documentarul.

Ko Yong Hui a murit în 2004, într-un spital din Paris, după ce a fost diagnosticată cu cancer la sân. Presa de stat nord-coreeană nu a relatat despre decesul său.

Cum a devenit Kim Jong Un succesor

O altă întrebare care continuă să stârnească interes este modul în care Kim Jong Un, al doilea fiu al unei partenere neoficiale și cel mai tânăr dintre fiii lui Kim Jong Il, a ajuns la conducerea țării.

Soția oficială a lui Kim Jong Il a avut două fiice, care nu au fost luate în calcul pentru succesiune.

Celălalt candidat important părea să fie Kim Jong Nam, fiul cel mare al liderului nord-coreean.

Educat în străinătate și cunoscător al limbilor engleză și franceză, Kim Jong Nam s-a distanțat însă de regim și a criticat sistemul succesiunii ereditare, susținând reforme economice.

În timp, și-a pierdut influența și a trăit în exil, în Macao.

În 2017, a fost ucis pe aeroportul din Kuala Lumpur, în Malaezia, după ce a fost atacat cu agentul neurotoxic VX.

Un alt frate, Kim Jong Chul, a fost exclus din competiția pentru succesiune, fostul diplomat Ryu Hyun-woo afirmând că acesta avea o dependență severă de opiu.

Mai mulți autori susțin că Ko Yong Hui a avut un rol activ în promovarea lui Kim Jong Un drept succesor.

Anna Fifield, în volumul „Marele Succesor", scrie că sora lui Ko Yong Hui i-ar fi spus că numai dacă fiul ei va ajunge lider familia va fi în siguranță.

Analiștii spun că Kim Jong Un a devenit rapid favoritul tatălui său datorită personalității sale competitive și aptitudinilor de lider.

După moartea lui Kim Jong Il, în 2011, Kim Jong Un, în vârstă de doar 27 de ani, a preluat conducerea Coreei de Nord.

De ce trecutul mamei sale rămâne un subiect tabu

Potrivit analiștilor, faptul că mama liderului provenea din comunitatea coreeană din Japonia explică de ce regimul evită orice referire la aceasta.

Unii consideră că este și motivul pentru care ziua de naștere a lui Kim Jong Un nu a devenit sărbătoare națională, spre deosebire de cele ale bunicului și tatălui său.

Discuțiile despre nașterea liderului ar readuce inevitabil în atenție originea mamei sale și perioada în care familia a locuit în afara Phenianului.

În schimb, Kim Jong Un și-a prezentat public încă de la început soția, Ri Sol Ju, despre care serviciile sud-coreene de informații afirmă că provine dintr-o familie cu statut social ridicat din capitală și că a studiat muzica în China.

Reporterul Yoji Gomi consideră că această strategie ar putea reflecta dorința liderului nord-coreean de a evita controversele legate de propria sa origine maternă.

Pentru fostul diplomat Ryu Hyun-woo, dacă trecutul lui Ko Yong Hui ar deveni cunoscut pe scară largă în Coreea de Nord, consecințele ar putea depăși simpla afectare a imaginii liderului.

În opinia sa, o asemenea informație ar pune sub semnul întrebării însăși legitimitatea sistemului ereditar pe care se sprijină regimul nord-coreean.