• Tweet

Blocul Național Sindical cere declanșarea procedurii de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național pentru reglementarea explicită a stării de alertă. Sindicaliștii avertizează că această măsură excepțională, activată recent și în contextul crizei energetice, nu este prevăzută distinct în Legea fundamentală, deși poate permite Guvernului să adopte măsuri care afectează drepturile și libertățile cetățenilor fără încuviințarea prealabilă a Parlamentului.

BNS le solicită președintelui Nicușor Dan și Guvernului să înceapă „de îndată" consultările pentru modificarea Constituției. Organizația cere stabilirea unor limite clare pentru puterea Executivului, control parlamentar, protecția salariaților și reguli stricte privind durata și prelungirea stării de alertă. Demersul vine după ce Guvernul a instituit, la 31 iulie, o stare de alertă pentru gestionarea efectelor provocate de reducerea producției de energie electrică.

Blocul Național Sindical consideră că starea de alertă trebuie introdusă expres în Constituție, alături de starea de urgență și starea de asediu, deja reglementate de articolul 93.

„Cerem Președintelui României și Guvernului să își asume public inițierea procesului de revizuire a Constituției și organizarea unui referendum național prin care cetățenii României să decidă asupra acestei modificări", transmite BNS. Sindicaliștii subliniază că miza nu este acordarea unor puteri noi Guvernului, ci stabilirea limitelor constituționale în interiorul cărora Executivul poate acționa pe durata unei crize.

Revizuirea Constituției nu poate fi decisă numai de președinte sau de Guvern. Potrivit Legii fundamentale, inițiativa îi poate aparține președintelui, la propunerea Guvernului, unui sfert dintre parlamentari sau unui număr de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot. Proiectul trebuie ulterior adoptat cu majoritățile constituționale necesare în Parlament și aprobat prin referendum național.

Solicitarea BNS apare după instituirea, la 31 iulie 2026, a stării de alertă pentru gestionarea efectelor scăderii producției de electricitate. România se confruntă cu o situație energetică dificilă, marcată de secetă, reducerea producției hidro și riscul opririi Unității 2 de la Cernavodă din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării.

Autoritățile au pregătit măsuri pentru echilibrarea sistemului, inclusiv importuri suplimentare, menținerea unor grupuri energetice pe cărbune și posibilitatea limitării temporare a energiei furnizate marilor consumatori industriali. BNS nu contestă necesitatea unor măsuri în situații excepționale, dar susține că puterea Guvernului trebuie însoțită de garanții constituționale mai puternice.

Constituția reglementează expres starea de asediu și starea de urgență. Acestea sunt instituite de președintele României, iar măsura trebuie supusă încuviințării Parlamentului în cel mult cinci zile. Starea de alertă este reglementată la nivelul legislației ordinare, nu direct în Constituție. Definiția invocată de BNS a fost introdusă prin Legea nr. 55/2020, adoptată în timpul pandemiei.

Potrivit acesteia, starea de alertă reprezintă răspunsul la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite și permite aplicarea unor măsuri temporare, proporționale cu nivelul riscului. BNS susține că problema apare atunci când, în baza acestui regim, sunt adoptate măsuri care pot afecta exercitarea unor drepturi, deși starea de alertă nu beneficiază de aceleași garanții prevăzute constituțional pentru starea de urgență.

Starea de alertă a fost folosită la nivel național începând din 2020, după încheierea stării de urgență declarate la debutul pandemiei de COVID-19. Măsura a fost prelungită succesiv pentru perioade de câte 30 de zile și s-a menținut aproape doi ani. BNS invocă acest precedent pentru a argumenta că un regim conceput ca fiind temporar poate fi prelungit în mod repetat, pe baza evaluărilor privind menținerea factorilor de risc.

„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor", avertizează confederația sindicală.

Problema controlului parlamentar asupra stării de alertă a ajuns deja în fața Curții Constituționale în timpul pandemiei. În 2020, CCR a declarat neconstituțional mecanismul prin care Parlamentul putea încuviința hotărârea Guvernului privind starea de alertă și o putea modifica. Curtea a arătat că hotărârea Guvernului este un act administrativ normativ, iar Parlamentul nu poate interveni asupra sa printr-o hotărâre proprie în maniera stabilită atunci de Legea nr. 55/2020.

Decizia nu înseamnă că activitatea Guvernului este lipsită de control parlamentar. Executivul poate fi supus întrebărilor, interpelărilor, moțiunilor simple sau unei moțiuni de cenzură, iar actele administrative pot fi contestate în justiție.

BNS susține însă că aceste mecanisme nu sunt suficiente atunci când Guvernul gestionează pentru perioade îndelungate o situație excepțională și poate adopta măsuri care afectează populația și salariații. De aceea, organizația solicită o soluție nouă, introdusă direct în Constituție.

Sindicaliștii cer ca viitoarea reglementare constituțională să stabilească exact condițiile în care poate fi declarată și menținută starea de alertă. Textul ar trebui să indice autoritatea care o instituie, durata maximă, condițiile de prelungire și limitele competenței Guvernului.

BNS mai solicită:

-control parlamentar asupra măsurilor adoptate;

-limite clare pentru restrângerea drepturilor și libertăților;

-protejarea drepturilor salariaților și a dialogului social;

-obligativitatea fundamentării și motivării fiecărei măsuri;

-mecanisme explicite pentru încetarea stării de alertă;

-revenirea rapidă la regimul normal de guvernare după dispariția pericolului.

Confederația sindicală cere ca redactarea proiectului să se facă după consultarea partenerilor sociali, a societății civile, a mediului academic și a specialiștilor în drept constituțional.

Chiar dacă președintele și Guvernul ar accepta solicitarea BNS, procedura presupune mai multe etape și majorități politice largi. Proiectul de revizuire trebuie adoptat cu o majoritate de cel puțin două treimi din membrii fiecărei Camere. Dacă nu se ajunge la un acord prin procedura de mediere, Camera Deputaților și Senatul pot decide în ședință comună cu votul a cel puțin trei sferturi din numărul parlamentarilor.

Revizuirea devine definitivă numai după aprobarea sa prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la adoptarea proiectului de către Parlament. Există și limite care nu pot fi depășite: Constituția nu poate fi revizuită pentru suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale sau a garanțiilor acestora. „România trebuie să poarte această discuție înainte de următoarea criză, nu după declanșarea ei", concluzionează Blocul Național Sindical.