• Tweet

Președintele Nicușor Dan a atacat la CCR Legea integrității, care obliga concubinele să își depună declarația de avere, și care face obligatorie demiterea lui Dominic Fritz din funcție, după ce șeful USR și primarul Timișoarei, a fost declarat incompatibil de către ÎCCJ, care a menținut la rândul său o decizie a ANI în acest sens.

Legea a fost contestată și de USR și PNL. Curtea Constituțională a programat ședința de judecată pentru data de 12 august.

Obiecția depusă de USR și PNL nu critică procedura parlamentară sau legea în ansamblul său, ci doar anumite prevederi introduse prin amendamentele PSD și AUR. Din acest motiv, o eventuală admitere nu ar obliga, în principiu, Parlamentul să reia întregul proces legislativ, ci doar să pună articolele declarate neconstituționale în acord cu decizia CCR.

Legea a fost adoptată miercuri, 5 august, de Senat, în calitate de for decizional, cu 105 voturi „pentru", opt voturi „împotrivă" și șapte abțineri. Proiectul, înregistrat ca L464/2026, a fost dezbătut în procedură de urgență și urmărește îndeplinirea Jalonului 431 din PNRR privind adoptarea unei legislații consolidate în domeniul integrității.

Ce argumente invocă Nicușor Dan
Actualizarea legislației în domeniul integrității este necesară. Avem nevoie de mai multă transparență și credibilitate în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, iar România și-a asumat acest angajament ca jalon în PNRR. Dar un obiectiv legitim nu poate justifica introducerea unor prevederi arbitrare și flagrant neconstituționale, care ar sabota tocmai scopul urmărit. Din acest motiv, Președintele României a decis să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la legea ANI.

Noua prevedere inclusă în legea ANI așa cum a fost votată de Parlament extinde obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți".

Rescrierea articolului care obligă concubinii să își publice averea e neconstituțională
Modul în care Parlamentul a decis să rescrie acest articol din lege nu respectă criteriile constituționale. Dimpotrivă, extinderea directă a răspunderii contravenționale asupra unor persoane pentru simpla lor legătură afectivă cu un demnitar reprezintă o formă agravată a viciului de constituționalitate deja constatat de Curte în 2025, pentru că se extinde o răspundere specifică demnitarilor asupra unor persoane care nu dețin nicio funcție publică și nu exercită nicio prerogativă de autoritate. Această formă de ingerință în viața privată excede inclusiv limitele trasate de instanța europeană în domeniul conflictelor de interese.

În plus, formularea „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți" este lipsită de orice reper obiectiv și conduce la o posibilă aplicare inegală, bazată pe aprecieri subiective. Publicarea averii partenerilor de viață poate fi o decizie personală, așa cum Președintele României și doamna Mirabela Grădinaru au considerat că este firesc. Însă introducerea unei prevederi legislative în acest sens nu se poate face dacă nu sunt respecte niște criterii care să o facă aplicabilă.

Un alt articol neconstituțional introdus în legea ANI transformă interdicția de 3 ani de a ocupa o funcție publică, care se aplica până acum doar pentru viitor, într-o încetare automată a unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare. Această prevedere încalcă principiul neretroactivității prevăzut în Constituție, conform căruia acțiunea unei noi legi se aplică exclusiv în viitor. În plus, pentru funcțiile obținute în urma unui scrutin, sancțiunea anulează retroactiv voința suverană a cetățenilor, care a fost exprimată în acord cu regulile valabile la data alegerilor electorale.

România are nevoie de o soluție solidă din punct de vedere constituțional, nu de un text vulnerabil, construit pe calcule și interese politice conjuncturale, care riscă să fie desființat mai târziu și să creeze un vid legislativ în zona integrității. Sesizarea de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității se regăsește pe site-ul Administrației Preizdențiale și poate fi consultată accesând următorul link:

Partenera de viață a lui Nicușor Dan și-a depus deja declarația de avere
Președintele Nicușor Dan a anunțat, miercuri, că partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, și-a publicat declarațiile de avere și de interese, în plină controversă politică privind modificarea Legii integrității astfel încât și partenerii necăsătoriți ai principalilor demnitari să fie obligați să își dezvăluie patrimoniul. „În spiritul transparenței și pentru a înlătura orice speculații, am decis împreună cu Mirabela să publicăm declarațiile sale de avere și de interese", a transmis Nicușor Dan pe rețeaua X.

Gestul intervine după ce Camera Deputaților a adoptat, cu voturile PSD și AUR, un amendament care o vizează în mod direct pe Mirabela Grădinaru, partenera neoficială a șefului statului. Proiectul urma să fie supus miercuri, de la ora 15.00, votului decisiv al Senatului. Potrivit informațiilor oficiale ale Senatului, inițiativa, înregistrată cu numărul L464/2026, este o lege organică, iar Comisia pentru administrație publică a emis deja un aviz negativ.

Teren în Moara Vlăsiei și mai multe proprietăți moștenite în Vaslui
Declarația de avere a Mirabelei Grădinaru a fost completată la 4 august 2026 și cuprinde exclusiv patrimoniul propriu și veniturile copiilor aflați în întreținere, nu și bunurile sau veniturile lui Nicușor Dan, cei doi nefiind căsătoriți. Mirabela Grădinaru declară că deține integral un teren intravilan de 1.152 de metri pătrați în localitatea Moara Vlăsiei, județul Ilfov. Terenul a fost cumpărat în anul 2021.

În anul 2025, aceasta a moștenit mai multe cote din terenuri aflate în satul Zăpodeni, județul Vaslui: două terenuri intravilane de 2.600 și 2.400 de metri pătrați, trei terenuri extravilane cu suprafețe de 19.400, 8.600 și 4.500 de metri pătrați, precum și o vie de 1.200 de metri pătrați. Cotele deținute variază între o optime și 7/32 din proprietăți.

Tot prin moștenire, partenera președintelui a dobândit o cotă de 3/16 dintr-un teren intravilan de 250 de metri pătrați din municipiul Vaslui, precum și cote din două case de locuit: 3/16 dintr-o casă de 69 de metri pătrați din Vaslui și 5/16 dintr-o casă de 84 de metri pătrați din Zăpodeni. În declarație mai apar două autoturisme: un Renault Clio fabricat în 2016 și un Opel Vectra din 1992, ambele cumpărate. Nu sunt declarate bijuterii, obiecte de artă sau alte bunuri cu o valoare cumulată de peste 5.000 de euro.

Peste 116.000 de lei împrumutați unei asociații
La capitolul active financiare, Mirabela Grădinaru a înscris două conturi curente, deschise la ING și Banca Transilvania, ambele având soldul declarat zero. Cel mai important activ financiar este un împrumut în valoare de 116.563,42 lei acordat în nume personal Asociației S.O.S. Orașul. Grădinaru mai declară acțiuni Renault dobândite prin programele de acționariat destinate angajaților grupului, evaluate la aproximativ 4.000 de euro. Numărul acțiunilor nu este precizat, în document fiind trecută mențiunea „Voi reveni cu detalii". La datorii sunt menționate două obligații către ING: una în valoare de 1.760,18 lei, scadentă în 2026, și un credit de 50.000 de lei, contractat în 2021 și ajuns, de asemenea, la scadență în 2026.

Salariu de 158.360 de lei de la Automobile Dacia
Pentru ultimul an fiscal încheiat, Mirabela Grădinaru declară venituri salariale de 158.360 de lei încasate de la Automobile Dacia SA, echivalentul unei medii de aproximativ 13.200 de lei pe lună. În document sunt trecute și alocațiile celor doi copii, în valoare de câte 3.504 lei pe an. Nu sunt declarate venituri din activități independente, chirii, investiții, pensii, agricultură, premii sau alte surse. În declarația de interese, Grădinaru menționează calitatea de președinte al Asociației S.O.S. Orașul și acțiunile deținute la Renault. Nu apar calități în partide politice, asociații profesionale sau sindicale și nici contracte finanțate din bani publici.

De ce Mirabela Grădinaru nu era obligată să își declare averea
Mirabela Grădinaru nu ocupă o funcție publică și nu are statut de demnitar. Nici titulatura de „primă-doamnă" nu are o consacrare constituțională sau legală în România. În plus, ea și Nicușor Dan nu sunt căsătoriți, astfel că, în reglementarea aplicabilă până acum, averea sa nu trebuia inclusă în declarația președintelui.

Situația declarațiilor de avere s-a complicat suplimentar după Decizia CCR nr. 297 din 29 mai 2025. Curtea Constituțională a stabilit că un demnitar sau funcționar nu poate răspunde penal pentru informațiile patrimoniale ale soțului ori ale altor membri ai familiei, întrucât declarația este dată pe proprie răspundere, iar datele aparțin unor terțe persoane. CCR a eliminat și obligația publicării online a declarațiilor, invocând protecția vieții private și a datelor personale.

În mai 2026, ANI a precizat că deponenții nu mai sunt obligați să completeze documentele cu date despre soț, soție și copiii majori și că declarațiile nu mai sunt publicate automat pe site-urile instituțiilor sau pe portalul Agenției. Publicarea făcută acum de Mirabela Grădinaru este, prin urmare, una voluntară, în lipsa unei legi aflate deja în vigoare care să îi impună această obligație.