Forumul Judecătorilor despre nerespectarea procedurii în cazul desemnării Corinei Corbu ca președinte ICCJ: Poate conduce la vulnerabilizarea instanței

Postat la: 20.07.2019 |

Asociația Forumul Judecătorilor din România analizează necesitatea formulării unei contestații împotriva modalității de desfășurare a procedurii de desemnare a noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin prisma nerespectării dispozițiilor legale, după ce Secţia pentru judecători a CSM a validat-o joi pe judecătoarea Corina Corbu în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, deși postul încă nu este vacant. "Graba cu care s-a urmărit finalizarea acestei proceduri poate conduce la vulnerabilizarea instanței care trebuie să constituie coloana vertebrală a sistemului judiciar", atrage atenția Asociația.

Potrivit judecătorilor, care citează dispozițiile art. 53 alin. 4 din Legea nr. 303/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 242/2018, candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție se pot depune la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă.

De asemenea judecătorii invocă și art. 35 alin. 2 din Regulamentul privind numirea în funcții de conducere a judecătorilor și revocarea din aceste funcții, aprobat prin Hotărârea nr. 573/10.04.2019 a Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru Judecători, publicată în Monitorul Oficial nr. 279/11.04.2019, Partea I.

Pe lângă faptul că funcția pentru care judecătoarea Corina Corbu a fost validată nu era vacantă în momentul demarării procedurii de desemnare a noului președinte, Forumul Judecătorii subliniază că devansarea termenului împiedică candidatura persoanelor care ar fi îndeplinit criteriile după 1 iulie.

"Astfel, din simpla lectură a acestor prevederi legale, rezultă că perioada în care se pot depune candidaturile pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție este de 30 zile, iar aceasta începe să curgă de la momentul expirării mandatului actualului președinte, întrucât la această dată se poate vorbi de vacantarea funcției. Devansarea cu aproape trei luni a termenului de înscriere a candidaților împiedică depunerea candidaturii din partea persoanelor care ar fi împlinit condițiile legale necesare ulterior datei de 1 iulie 2019, respectiv în intervalul de 30 de zile calculat începând cu data de 14 septembrie 2019, când funcția de conducere devenea vacantă, la expirarea mandatului președintelui în exercițiu ", subliniază judecătorii.

Judecătorii avertizează că această grabă "poate conduce la vulnerabilizarea instanței"

De asemenea, în măsura în care s-ar fi așteptat împlinirea termenului dilatoriu prevăzut de lege, procedura ar fi fost supusă legilor în vigoare la momentul inițierii acesteia, ceea ce ar fi putut presupune aplicarea unor norme de organizare judiciară noi, de imediată aplicare, ce ar fi putut fi adoptate în perioada următoare.
Forumul Judecătorilor din România atrage atenția asupra faptului de notorietate că orice procedură care este declanșată în condiții de nelegalitate, existând riscul anulării acesteia, poate fi de natură a inhiba unele persoane care, îndeplinind cerințele legale, ar fi candidat în condiții procedurale normale.
Nu se poate justifica aparenta încălcare a unei dispoziții exprese a legii cu argumentul că se intenționează asigurarea unei continuități a funcției, deoarece, chiar și după expirarea mandatului actualului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu putea exista un vid managerial, calitatea de conducător al instanței supreme putând fi exercitată de unul dintre vicepreședinți, existând posibilitatea delegării unui alt judecător în funcția de conducere temporar vacantă.
Având în vedere dezbaterea publică provocată cu privire la aceste aspecte, graba cu care s-a urmărit finalizarea acestei proceduri poate conduce la vulnerabilizarea instanței care trebuie să constituie coloana vertebrală a sistemului judiciar.
Nu mai puțin importantă este și împrejurarea că președintele astfel desemnat face parte de drept din colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție (și îl prezidează), luând decizii privind organizarea administrativ-judiciară a instanței supreme.
De asemenea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a participa la adoptarea de acte administrative care pot fi contestate din cauza modalității de constituire a organismului decizional.
Secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ar avea posibilitatea să inițieze revocarea procedurii de desemnare a noului președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și, implicit, a Hotărârii de validare a acestuia, urmând a organiza un nou concurs, cu respectarea strictă a cadrului legal.