Lunea Sfântului Duh. Ce nu ai voie să faci în a doua zi de Rusalii

Postat la: 05.06.2017 | Scris de: ZIUA NEWS

Creștinii ortodocși sărbătoresc în a doua zi de RUSALII Lunea Sfântului Duh. Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii.

În lunea Rusaliilor, a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, Biserica Ortodoxă prăznuiește a treia persoană a a Sfintei Treimi, Sfântul Duh. La sinodul II ecumenic, ținut in anul 381 la Constantinopol, a fost respinsă învățătura lui Macedoniu, care afirma ca Sfântul Duh este o „creatura". Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez si s-a mărturisit ca Sfântul Duh purcede din Tatăl si „este împreuna cu Tatăl si cu Fiul închinat si mărit".

În Lunea Sfântului Duh, nu este bine să te cerți cu nimeni, acest lucru îți poate aduce necazuri. Rusaliile sunt zâne ale apelor, astfel ca nu este bine sa înoți sau să te speli nici în a doua zi de Rusalii. De la Duminica Rusaliilor, timp de noua săptămâni, nu este bine sa culegi plante tămăduitoare. Nu te urca in pomi, nu te duce in locuri înalte si nu calatori departe de casa. De asemenea, nu este bine să muncești în această perioadă, pentru că zânele se înfurie pe cei ce nu le respecta si nu sărbătoresc aceasta ocazie.

În calendarele românesti, aceasta zi este trecută ca fiind sărbătoarea Sfintei Treimi. Denumirea aceasta, de data mai noua, reprezinta probabil o influenta catolica (la catolici Sfanta Treime e sarbatorita in prima Duminica dupa Rusalii). In sec. XII, nici in Apus nu era inca generalizata o asemenea sarbatoare, ci era privita in unele manastiri ca o inovatie; ea a fost stabilita definitiv in Apus abia la 1334. In calendarele celorlalte Biserici Ortodoxe insa, Lunea de dupa Rusalii este numita inca Lunea Sfantului Duh, ca in Penticostar.

Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi sărbătorite de creştini ortodoxi duminică şi luni, pe 4 iunie şi 5 iunie. Sărbătoarea de Rusalii este cunoscută şi sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh şi reprezintă o sărbătoare extrem de importantă pentru toţi creştinii.

Duminica Rusaliilor, când este prăznuită Pogorârea Duhului Sfânt, se face prilej pentru aducerea aminte de "limbile ca de foc" care s-au pogorât peste Apostoli. Aceste "limbi" sunt închipuite astăzi de frunzele de nuc sau de tei, care sunt aduse de credincioşi la biserică, spre a fi sfinţite. După slujbă, frunzele se iau acasă şi se aşează la icoane şi la uşi.

În popor se crede că frunzele şi ramurile de tei feresc gospodăriile de fulgere, de grindină şi de duhurile cele rele. Această credinţă populară poate fi întemeiată pe sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, dacă se are în vedere sfinţirea frunzelor cu aghiazmă, ele devenind astfel purtătoare de har. Îndată după slujbă, în Duminica Pogorârii Duhului Sfânt, preotul şi credincioşii merg pe câmp şi săvârşesc Sfestania, adică sfinţirea mică a apei. Cu aghiazma aceea se stropesc semănăturile câmpului, atât de preot, cât şi de fiecare credincios în parte, scrie Mediafax.

În mitologia populară, "Rusaliile" sunt nişte spirite rele (iele, zâne). Se mai spune despre Rusalii că sunt fiicele lui "Rusalim împărat", acesta din urmă fiiind o personificare a cetăţii Ierusalim. Ele stau pe pământ vreme de o lună. Nu pot fi văzute de oameni. Pe unde trec ele, apar tot felul de boli şi necazuri. Ele umblă îmbrăcate în alb, dansează în văzduh şi caută locuri neumblate. Locurile unde joacă rămân arse şi neroditoare. Pentru a fi feriţi de ele, oamenii pun în casă pelin şi usturoi. În aceste zile, frunze de pelin se pun în toate băuturile, cu excepţia apei.

Rusaliile sunt o straveche sărbătoare preluată de geto-daci din mitologia romană. La romani, Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor era o zi închinată cultului morţilor, în care pentru sufletele celor dispăruţi se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru a le îmblânzi. La romani, Rosalia s-a transformat, suferind influenţe ale cultului solar şi ale miturilor autohtone, iar cele nouă zile de Rosalii au fost personificate sub forma unor făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase şi răzbunătoare, citim în revista Cultura.

Acestea sunt personaje feminine (cvasi)malefice care trăiesc în văzduh şi în pădure. Rusalcele sunt sufletele fetelor moarte de tinere. Similar Ielelor, cu care uneori sunt confundate, una dintre calităţile lor principale este dansul deosebit de frumos. Dansează în aer sau pe pamânt, noaptea, aşezate în cerc, dar dacă sunt zărite de un muritor sau dacă, din greşeala cineva calcă pe locul pe care au dansat, acesta se îmbolnaveşte foarte grav de o boala numită, în limbaj popular, "luat de Rusalii".

Ele umblă în cete formate din spirite fără soţ (3-5-7-9). Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. Pe unde jocă, pământul rămâne ars şi bătătorit, iarba se înegreşte sau încetează să mai crească.

Rusaliile pedepsesc oamenii care fac rele, pe cei care nu le respectă zilele de sărbătoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apă de la fântană; îi ridică pe sus în vârtejuri, îi pocesc sau sluţesc. Diferite forme de reumatism şi maladii neuro-psihice se numesc luat de Rusalii sau ologit de Rusalii. De aceste boli se putea scăpa prin descântec de Rusalii, citind din cărţi la mânastire, intrând în Hora Căluşului, sau sărind peste bolovanul pe care Căluşarii îl pun pe pămant.