Noua șefă MI6 impune o zonă mai agresivă de acțiune, care ar putea merge până la operațiuni psihologice sau chiar stimularea panicii

Postat la: 26.01.2026 |

Noua directoare a serviciului britanic de informații externe, Secret Intelligence Service (MI6), semnalează o schimbare de strategie într-un moment în care Europa se confruntă cu o escaladare a confruntării cu Rusia. Este concluzia unui articol publicat de Foreign Policy, care analizează primele mesaje publice transmise de Blaise Metreweli, prima femeie aflată la conducerea MI6.

Potrivit analizei, Metreweli nu propune doar o ajustare de discurs, ci o reorientare a serviciului către o zonă mai agresivă de acțiune, într-un context descris chiar de ea ca fiind „între pace și război". Pentru o organizație care ar trebui să funcționeze în umbră, MI6 și-a cultivat în ultimii ani o prezență publică atent construită. Mesajul oficial a fost acela al unui serviciu „modern, divers și incluziv", departe atât de filmele cu James Bond, cât și de universul auster al romanelor lui John le Carré.

Fostul șef al MI6, Richard Moore, a promovat chiar ideea de cariere „family-friendly" (compatibile cu viața de familie - n.red.) sub hashtagul #ForgetJamesBond. Numirea lui Metreweli a fost, la rândul ei, interpretată de unii drept parte a acestei strategii de imagine. Articolul Foreign Policy avertizează însă că „a pune promovarea ei exclusiv pe seama genului ar fi o greșeală". Metreweli a avut o carieră solidă în interiorul MI6, culminând cu conducerea ramurii „Q", responsabilă de știință și tehnologie. Deși numele provine din universul Bond, în realitate este vorba despre dezvoltarea de tehnologii sofisticate de spionaj, axate pe miniaturizare și camuflaj.

În primul său discurs public ca șefă a MI6, Metreweli a surprins prin temele alese. Terorismul - prioritate majoră timp de peste două decenii - a fost abia menționat. China, considerată de guvernul britanic drept cea mai mare amenințare pe termen lung, a lipsit aproape complet. La fel și Statele Unite, tradițional principalul aliat de informații al Londrei. În schimb, accentul a fost pus pe Rusia. Metreweli a descris ceea ce a numit „campania Rusiei de a exporta haos", enumerând incendieri, sabotaje, atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice, drone care survolează aeroporturi și baze militare, activități subacvatice „agresive" și operațiuni de influență menite să exploateze „fracturi din interiorul societăților".

„În acest spațiu dintre pace și război, MI6 nu se va mai limita la a-și înțelege adversarii", a spus ea. Serviciul va acționa activ împotriva lor: „Ne vom întări avantajul și impactul cu îndrăzneală, apelând - dacă vreți - la instinctele noastre istorice de tip SOE". Referirea este la Special Operations Executive (SOE), structura creată în 1940 de Winston Churchill, cu misiunea de a „aprinde Europa" prin sabotaj și sprijinirea rezistenței din teritoriile ocupate de naziști.

Această viziune marchează o distanțare față de direcția urmată în ultimii ani, când MI6 și-a concentrat resursele pe colectarea de informații de nivel înalt pentru decidenții politici. Potrivit Foreign Policy, fostul șef Richard Moore a desființat în 2020 o direcție costisitoare - Strategic Advantage - care se ocupa explicit de activitățile ostile ale Rusiei, Chinei și Iranului. Ideea că MI6 ar trebui să fie „un instrument universal" pentru operațiuni secrete a fost respinsă atunci din interior.

Rezultatul a fost obținerea unor informații extrem de utile pentru negocieri și decizii politice, dar care, spun unii oficiali, s-au tradus mai greu în efecte concrete pe teren. Un fost ministru britanic descrie producția de informații a MI6 drept „sub așteptări". În 2024, fostul director adjunct Nigel Inkster a criticat public slăbirea expertizei MI6 privind China, invocând lipsuri în competența lingvistică și în înțelegerea istorică și culturală. În plus, supravegherea digitală masivă face spionajul clasic tot mai dificil, mai ales în Rusia și China.

Autorul Foreign Policy sugerează că MI6 ar putea merge mai departe: scurgeri de informații compromițătoare despre apropiații lui Vladimir Putin, perturbarea vieții cotidiene din Rusia prin operațiuni psihologice sau chiar stimularea panicii economice locale. Astfel de acțiuni „nu necesită acces la secrete de vârf, ci imaginație și ingeniozitate", notează analiza. Marea problemă rămâne însă cea politică: cine își asumă responsabilitatea dacă o operațiune eșuează ... sau dacă reușește prea bine și provoacă represalii directe din partea Rusiei?

Așadar, dacă Metreweli își va impune viziunea, MI6 ar urma să revină la ceea ce, în jargonul american, se numește „covert action" - operațiuni secrete prin care un stat încearcă să influențeze sau să destabilizeze un adversar, fără a-și asuma public responsabilitatea. Metreweli beneficiază, deocamdată, de sprijin politic. MI6 este, de altfel, una dintre cele mai puțin supravegheate instituții ale statului britanic, iar eșecurile sale rămân, la fel ca succesele, în mare parte secrete.