Oamenii de stiinta au aflat ce se afla la originea Alzheimer

Postat la: 16.11.2020 |

Un dezechilibru al microflorei intestinale este asociat cu dezvoltarea in creierul uman a placilor de amiloid, cunoscute si sub numele de ''placi senile'', care se afla la originea bolii Alzheimer, a constatat un studiu realizat de o echipa internationala, conform EFE si site-ului Universitatii din Geneva.

Alzheimer este una dintre afectiunile neurodegenerative care preocupa cel mai mult societatile actuale, iar cresterea numarului de cazuri este considerata din ce in ce mai mult o problema majora de sanatate publica. Doar in Europa exista un milion de persoane care traiesc cu Alzheimer si care sunt afectate in mod direct de aceasta boala, la care se adauga alte cateva milioane, daca sunt luate in considerare familiile si mediul, care sufera de pe urma impactului acestei patologii neurodegenerative.

Echipa medicala din spatele acestei descoperiri este formata din specialisti de la Universitatea si Spitalul Universitar din Geneva, Elvetia, care au colaborat cu oameni de stiinta din Italia, de la Centrul National pentru Cercetare si Ingrijire pentru Alzheimer din Brescia si de la Universitatea si centrul de cercetare IRCCS SDN din Napoli.

"Am demonstrat deja ca microflora intestinala la pacientii cu Alzheimer era alterata in comparatie cu cea a persoanelor care nu sufereau de tulburari similare. In cazul primilor, diversitatea microflorei era redusa, cu o supra-reprezentare a anumitor bacterii si o diminuare a altora", a explicat unul dintre autorii studiului, Giovanni Frisoni, directorul Centrului pentru Memorie de la Spitalul Universitar din Geneva, care a dorit prin aceasta cercetare sa raspunda la intrebarea: "ar putea inflamatia din sange sa actioneze ca un mijlocitor intre microflora si creier?".

Se estimeaza ca in corpul uman exista aproximativ 2.000 de specii diferite de bacterii, dintre care aproximativ o suta pot fi daunatoare. Avansand in cercetare - cu participarea a 89 de persoane cu varste cuprinse intre 65 si 85 de ani printre care se numarau pacienti cu Alzheimer, persoane cu alte boli neurodegenerative si subiecti fara probleme de memorie - a fost identificata o asociere intre un nivel de inflamatie detectat in sange, anumite bacterii intestinale si Alzheimer.

Potrivit specialistilor, exista mai multe moduri in care bacteriile intestinale pot influenta functionarea creierului. Unul dintre acestea survine datorita influentei acestor bacterii asupra sistemului imunitar (de la nivelul intestinului subtire), care modifica interactiunea acestuia din urma cu sistemul nervos. O alta constatare importanta a fost confirmarea prezentei in creierul persoanelor cu Alzheimer a lipopozaharidelor - proteine care se regasesc in membrana bacteriilor pro-inflamatorii.

Conform oamenilor de stiinta, rezultatele obtinute sunt incontestabile si confirma faptul ca anumiti agenti bacterieni ai microflorei (cunoscuta si sub denumirea de flora intestinala) au legatura cu nivelul de "placi senile" din creier, iar sistemul sanguin joaca rolul de intermediar intre cele doua, transportand proteinele de la bacterii la creier.

"Rezultatele noastre sunt incontestabile: anumite produse bacteriene ale microflorei intestinale sunt corelate cu cantitatea de placi de amiloid din creier", a explicat Moira Marizzoni, care se numara printre autorii studiului. "Intr-adevar, nivelurile ridicate de lipopolizaharide din sange si anumiti acizi grasi cu lant scurt (acetat si valerat) au fost asociati cu depozite mari de amiloid din creier. In schimb, nivelurile ridicate ale unui alt acid gras cu lant scurt, butiratul, au fost asociate cu o patologie mai putin (favorabila aparitiei placilor de) amiloid", a adaugat Marizzoni.

Cel mai important impact al acestei descoperiri, ale carei detalii au fost publicate in Journal of Alzheimer Disease, va putea fi observat in domeniul prevenirii, deoarece va deschide calea catre noi strategii bazate pe modularea microflorei persoanelor considerate cu risc mai mare de a dezvolta aceasta afectiune. Acest lucru se poate face prin cocteiluri bacteriene sau produse prebiotice, cu scopul de a hrani bacteriile "bune".

Specialistii au atras atentia, insa, ca va fi in continuare necesar sa se astepte pana la identificarea tulpinilor bune care ar trebui sa fie incluse in acest cocteil. In plus, efectul protector al acestor tratamente ar fi eficient doar daca boala este detectata intr-un stadiu incipient, motiv pentru care este vorba mai mult de tratamente preventive decat de terapii.