Ordonanţa prin care a fost introdusă plata CAS şi CASS pentru contractele part-time, respinsă de Senat

Postat la: 10.10.2017 |

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 20 iulie, o Ordonanţă privind introducerea pentru angajatori a obligaţiei de a plăti CAS şi CASS la nivelul salariului minim, astăzi de 1.450 lei, pentru salariaţii cu timp parţial de muncă, indiferent dacă remuneraţia este sub nivelul salariului minim, excepţie de la această prevedere făcând elevii, studenţii şi pensionarii.

"Vom lua în dezbatere un act normativ foarte discutat în ultimul timp, care implementează plata CAS şi CASS de către angajator la nivelul salariului minim pe economie pentru angajaţii cu part-time. În fapt, devenise o practică şi este astăzi o practică - angajaţii să fie ţinuţi cu part-time cu patru ore, cu cinci ore, cu două ore şi plătit diferenţa până la salariul minim din mână, la negru, eludând statul", a declarat premierul Tudose la începutul şedinţei Executivului din 20 iulie.

El a precizat atunci că studenţii, pensionarii şi elevii vor fi exceptaţi de la prevederile actului normativ. Tot printre exepţii se află ucenicii în vârstă de până la 18 ani, persoanele cu dizabilităţi cărora li s-a recunoscut prin lege dreptul de lucra mai puţin de 8 ore pe zi sau cei care obţin venituri din mai multe contracte de muncă dintre care unul cu normă întreagă. La acest moment, din calculul guvernanţilor rezultă că sunt, în total, 500.000 de contracte de muncă part-time.

Obligaţia de plată la acest nivel a contribuţiei la pensie şi sănătate pentru contracte part-time este prevăzută, în noul program de guvernare, să fie introdusă din luna august a acestui an. Iniţial, termenul avansat, prin programul de convergenţă trimis în primăvară la Comisia Europeană, era luna iunie. Opoziţia, PNL şi USR, au criticat dur la vremea respectivă măsura, şi a cerut Avocatului Poporului să o atace la Curtea Constituţională, lucru care nu s-a întâmplat însă.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a depus, pe 26 iulie, la Avocatul Poporului o sesizare prin care a solicitat ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate cu privire la ordonanţa 4/2017 care supraimpozitează contractele de muncă part-time, argumentând că actul normativ încalcă cinci articole din Constituţie şi două legi.

"Am depus sesizare la Avocatul Poporului pentru a determina instituţia să invoce excepţie de neconstituţionalitate privitoare la ordonanţa 4, care reglementează plata contribuţiilor de asigurări sociale şi plata contribuţiilor de asigurări de sănătate la nivelul salariului minim brut pentru cei care lucrează part-time. Noi considerăm că sunt încălcate cinci articole din Constituţie. Articolul 1, privind supremaţia Constituţiei şi a legilor ţării, deoarece sunt încălcate două legi - legea transparenţei în administraţia publică şi, de asemenea, este încălcat Codul fiscal", a declarat Ludovic Orban.

Liderul PNL a explicat că ordonanţa 4/2017 îngrădeşte dreptul la muncă şi că instituie o discriminare între angajaţi, dar şi între angajatori. De asemenea, el a mai spus şi că ordonanţa încalcă articolul 115 din Constituţie care interzice modificarea unei legi organice prin intermediul unei ordonanţe simple. "Considerăm că acest act normativ reflectă disperarea Guvernului, foamea de bani şi dorinţa de a scoate bani din piatră seacă, de la orice fel de cetăţean şi de la orice fel de companie prin orice fel de mijloace, chiar dacă ele sunt contrare Constituţiei", a mai spus Orban.

Vicepreşedintele PNL Florin Cîţu, care l-a însoţit pe Ludovic Orban la Avocatul Poporului, a spus la rândul său că efectul ordonanţei de supraimpozitare a contractelor de muncă part-time va fi descurajarea celor care vor un al doilea loc de muncă sau caută, pru şi simplu, un venit mai mare. "Este o măsură care încearcă să aducă pe termen scrut bani la buget. Efectul este de a descuraja acei oameni, acei antreprenori care vor să-şi crească veniturile, au un loc de muncă şi vor să-şi ia un al doilea loc de muncă, dar sunt descurajaţi. Vedem că cei care vor să muncească, vor să câştige mai mult, sunt penalizaţi, sunt trimişi în economia gri. Studenţii care vor să muncească part-time vara acum vor avea probleme. Sunt mame care poate vor să lucreze part-time după ce au născut şi aşa mai departe. Toţi aceşti oameni sunt penalizaţi prin această măsură", a spus Cîţu.

Guvernul a aprobat, joi, în şedinţă, o Ordonanţă privind introducerea pentru angajatori a obligaţiei de a plăti CAS şi CASS la nivelul salariului minim, în prezent de 1.450 lei, pentru salariaţii cu timp parţial de muncă, indiferent dacă remuneraţia este sub nivelul salariului minim, excepţie de la această prevedere făcând elevii, studenţii şi pensionarii.

O altă solicitare adresată Avocatului Poporului de a sesiza Curtea Constituţională a fost făcută de către Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) care consideră că Ordonanţa de Guvern prin care se introduce plata contribuţiilor de asigurări sociale la nivelul salariului minim brut pentru contractele de muncă part-time afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine articolului 44 din Constituţie, "raportat la încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuţii sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă".

Şi USR i-a trimis luni o scrisoare deschisă Avocatului Poporului prin care îi cere să sesizeze la Curtea Constituţională ordonanţa Guvernului prin care se modifică impozitarea contractelor parţiale de muncă. Uniunea Salvaţi România consideră că decizia de impozitare a contractelor parţiale la nivelul unui salariu minim pe economie cu normă întreagă reprezintă un abuz la adresa angajatorilor şi a celor cu venituri mici şi încalcă prevederile constituţionale în domeniul fiscal.