• Tweet

MAE precizează, referitor la declaraţia lui Mikhail I. Uliyanov‎, director al departamentului de neproliferare şi controlul armamentelor din cadrul Ministerului rus de Externe, că acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF prin amplasarea facilităţii antirachetă la Deveselu sunt nefondate.

"Declaraţia domnului Mikhail I. Uliyanov‎, director al departamentului de neproliferare şi controlul armamentelor din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, făcută cu prilejul dezbaterilor Comisiei I din cadrul celei de a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, nu aduce elemente de noutate. Poziţiile părţii române, a celei americane şi a NATO în legătură cu dezvoltarea capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice au fost comunicate deschis atât Federaţiei Ruse, cât şi publicului larg cu diverse ocazii. Cel mai recent astfel de prilej l-a reprezentat vizita la Bucureşti a asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, verificare şi conformitate Frank Rose, la 8 octombrie 2015. În cadrul unei sesiuni publice organizate sub egida "Dialoguri@MAE", România şi SUA au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum şi utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional", se arată în precizările de presă transmise marţi de MAE.

Ministerul român de externe menţionează că "acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilităţii antirachetă Aegis Ashore la Baza militară Deveselu sunt nefondate". "Prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ţinte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării şi testării interceptorilor care angajează ţinte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasaţi la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În acelaşi timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost şi nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiţi pentru angajarea ţintelor aeriene", se precizează în comunicat. MAE aminteşte totodată că "Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România" prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat.

"Pe fondul proliferării ameninţărilor balistice şi a interesului continuu al actorilor statali şi non-statali de a testa şi dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeană a sistemului antirachetă al SUA şi, deci, şi baza Deveselu, reprezintă o modalitate de consolidare a apărării colective la nivel Aliat, de creştere a stabilităţii şi securităţii regionale şi internaţionale. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federaţia Rusă, aşa cum a fost comunicat în repetate rânduri de partea română şi de partea americană, ci ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic", se mai arată în comunicatul MAE. Ministerul de Externe mai spune că toate aceste elemente şi precizări, privind sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, au fost reiterate recent de ministrul Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii publice "Dialoguri@MAE" amintite mai sus, dar şi în cadrul interviurilor acordate în ultima perioadă.

Rusia avertizează că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cât nu este prea târziu". Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. - Aegis, conform terminologiei NATO) "riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale", a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. "Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare", a acuzat oficialul rus. "Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu", a adăugat Mihail Ulianov.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune - sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia. Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, duminică, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârşitul anului scutul antirachetă de la Deveselu (Olt) va fi operaţionalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecţie NATO în regiune. "În planul cooperării strategice s-a discutat foarte mult despre importanţa facilităţii de la Deveselu, pe care o vom operaţionaliza până la sfârşitul acestui an, acest lucru fiind o dovadă în plus a capacităţii României de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecţie al NATO în regiune", a precizat vicepremierul Gabriel Oprea, în cadrul unei conferinţe de presă, în care a prezentat concluziile vizitei oficiale desfăşurate, săptămâna aceasta, în Statele Unite ale Americii.

În iulie 2014, Rusia avertiza că are "numeroase nemulţumiri" faţă de Statele Unite privind Tratatul INF. "Nemulţumirile se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune şi în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră", argumenta Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenţiei în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenţionează să le instaleze în Polonia şi România în cadrul sistemului antibalistic. "Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF", avertiza Moscova.