Moartea lui Mihai Eminescu: Crimă sau neglijență medicală? Un martor a povestit totul, dar nimeni nu-l crede

Postat la: 15.06.2026 |

Moartea lui Mihai Eminescu: Crimă sau neglijență medicală? Un martor a povestit totul, dar nimeni nu-l crede

Se împlinesc azi, 15 iunie 2026, 137 de ani de la trecerea Dincolo a lui Mihai Eminescu și nici acum nu este pe deplin lămurită cauza pentru care poetul a închis ochii pentru totdeauna.

Puține subiecte din cultura română au provocat atâtea controverse precum moartea lui Mihai Eminescu, conform Mediafax.

Eminescu avea doar 39 de ani când, la 15 iunie 1889, a murit, iar nici astăzi nu există răspunsuri clare la întrebările legate de ultimele sale zile.

O întrebare care continuă să împartă istoricii și medicii

„De ce a murit Eminescu?” este întrebarea care îi împarte, îi desparte și apoi îi reunește în dezbatere pe istorici, medici și eminescologi.

Versiunea oficială și ceea ce s-a predat mult timp în școli vorbește despre complicațiile unei boli nervoase. Literatura de specialitate adaugă și ipoteza unei afecțiuni agravate de sifilis și de probleme cardiace.

Cu toate acestea, documente și mărturii apărute în ultimele decenii susțin o altă posibilă explicație: poetul ar fi murit în urma unei lovituri primite în ospiciul doctorului Alexandru Șuțu din București.

Mărturia care a alimentat teoria unei morți violente

În volumul „Eminescu târziu. Trecerea”, cercetătorul Nicolae Georgescu reia documentele epocii și reconstruiește ultimele luni din viața poetului.

Cartea nu oferă un verdict definitiv, dar evidențiază numeroase contradicții și neclarități legate de moartea lui Eminescu.

Una dintre cele mai cunoscute relatări apare într-un articol publicat în ziarul „Universul”, în anul 1926. Martorul este Dumitru Cosmănescu, fost frizer al regelui și apropiat al poetului, care susține că l-a îngrijit pe Eminescu în sanatoriul doctorului Șuțu.

Potrivit acestuia, în după-amiaza zilei morții, Eminescu i-ar fi propus să iasă la plimbare prin grădina ospiciului și să cânte împreună „Deșteaptă-te, române!”.

În timpul plimbării, un alt pacient l-ar fi lovit pe poet din spate cu o cărămidă în zona capului.

„Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărâmat”, a povestit Cosmănescu. Martorul susține că poetul i-ar fi spus: „Dumitrache, adu repede doctorul că mă prăpădesc… Asta m-a omorât!”. La scurt timp după incident, Eminescu ar fi murit.

Scrisoarea surorii poetului și alte mărturii

Relatarea a fost considerată mult timp exagerată sau neverosimilă.

Totuși, Nicolae Georgescu arată că ea coincide cu alte mărturii din epocă, inclusiv cu scrisoarea surorii poetului, Harieta Eminovici, care afirma că moartea fratelui său „a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun”.

Explicația medicală devenită versiunea oficială

În 1931, medicul V. Vineș, care îl tratase pe Eminescu la Institutul Caritatea, a publicat în revista „România medicală” o explicație diferită.

Potrivit acestuia, poetul suferea de o boală psihică severă și de o afecțiune cardiacă mai veche.

Doctorul descrie un Eminescu dezorientat, slăbit fizic, cu tulburări neurologice și psihice. El susține că poetul fusese lovit accidental cu o piatră de un alt pacient, însă rana ar fi fost superficială și s-ar fi vindecat rapid.

Problemele ar fi apărut ulterior, când Eminescu și-ar fi infectat singur pansamentul, provocând un erizipel – o infecție gravă a pielii.

Potrivit medicului, această complicație, combinată cu boala cardiacă de care suferea deja, ar fi dus la moartea poetului prin sincopă cardiacă.

Această versiune a fost preluată ulterior de George Călinescu și a devenit, practic, explicația oficială a morții lui Eminescu pentru o mare parte a secolului XX.

Controversa diagnosticului de sifilis

O altă dezbatere importantă privește diagnosticul de sifilis, repetat ani la rând în biografiile poetului.

Nicolae Georgescu arată însă că multe dintre presupusele dovezi sunt indirecte și interpretate forțat. În plus, tratamentul cu mercur administrat poetului – standard pentru sifilis în acea perioadă – i-ar fi putut agrava starea generală.

Mai mulți cercetători moderni au pus sub semnul întrebării acest diagnostic, considerând că simptomele lui Eminescu ar putea indica alte afecțiuni neurologice sau chiar efectele intoxicației cu mercur.

O enigmă care persistă după mai bine de un secol

Nicolae Georgescu nu afirmă direct că Eminescu a fost asasinat, însă sugerează că ipoteza unei lovituri mortale nu poate fi exclusă complet.

El vorbește despre posibilitatea unei „a doua agresiuni” asupra poetului și despre încercarea medicilor de a evita un scandal public care ar fi afectat imaginea ospiciului.

Autorul atrage atenția și asupra condițiilor din azilele psihiatrice ale vremii, unde pacienții violenți și cei liniștiți erau ținuți împreună, fără supraveghere adecvată.

„Nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși – ci a celor care l-au adus pe Eminescu aici”, notează Georgescu.

Moartea lui Eminescu continuă să ridice întrebări

La mai bine de 130 de ani de la moartea poetului, cazul Eminescu rămâne deschis interpretărilor.

Unele documente indică o moarte naturală, provocată de boală și complicații medicale. Altele sugerează o moarte violentă, ascunsă sub explicații convenabile.

Cert este că ultimele luni din viața lui Eminescu au fost marcate de izolare, suferință și tratamente discutabile.

Iar imaginea poetului genial, internat într-un ospiciu și mort în condiții care continuă să stârnească dezbateri, rămâne una dintre cele mai controversate pagini din istoria culturală a României.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Moartea lui Mihai Eminescu: Crimă sau neglijență medicală? Un martor a povestit totul, dar nimeni nu-l crede

Postat la: 15.06.2026 |

0

Se împlinesc azi, 15 iunie 2026, 137 de ani de la trecerea Dincolo a lui Mihai Eminescu și nici acum nu este pe deplin lămurită cauza pentru care poetul a închis ochii pentru totdeauna.

Puține subiecte din cultura română au provocat atâtea controverse precum moartea lui Mihai Eminescu, conform Mediafax.

Eminescu avea doar 39 de ani când, la 15 iunie 1889, a murit, iar nici astăzi nu există răspunsuri clare la întrebările legate de ultimele sale zile.

O întrebare care continuă să împartă istoricii și medicii

„De ce a murit Eminescu?” este întrebarea care îi împarte, îi desparte și apoi îi reunește în dezbatere pe istorici, medici și eminescologi.

Versiunea oficială și ceea ce s-a predat mult timp în școli vorbește despre complicațiile unei boli nervoase. Literatura de specialitate adaugă și ipoteza unei afecțiuni agravate de sifilis și de probleme cardiace.

Cu toate acestea, documente și mărturii apărute în ultimele decenii susțin o altă posibilă explicație: poetul ar fi murit în urma unei lovituri primite în ospiciul doctorului Alexandru Șuțu din București.

Mărturia care a alimentat teoria unei morți violente

În volumul „Eminescu târziu. Trecerea”, cercetătorul Nicolae Georgescu reia documentele epocii și reconstruiește ultimele luni din viața poetului.

Cartea nu oferă un verdict definitiv, dar evidențiază numeroase contradicții și neclarități legate de moartea lui Eminescu.

Una dintre cele mai cunoscute relatări apare într-un articol publicat în ziarul „Universul”, în anul 1926. Martorul este Dumitru Cosmănescu, fost frizer al regelui și apropiat al poetului, care susține că l-a îngrijit pe Eminescu în sanatoriul doctorului Șuțu.

Potrivit acestuia, în după-amiaza zilei morții, Eminescu i-ar fi propus să iasă la plimbare prin grădina ospiciului și să cânte împreună „Deșteaptă-te, române!”.

În timpul plimbării, un alt pacient l-ar fi lovit pe poet din spate cu o cărămidă în zona capului.

„Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfărâmat”, a povestit Cosmănescu. Martorul susține că poetul i-ar fi spus: „Dumitrache, adu repede doctorul că mă prăpădesc… Asta m-a omorât!”. La scurt timp după incident, Eminescu ar fi murit.

Scrisoarea surorii poetului și alte mărturii

Relatarea a fost considerată mult timp exagerată sau neverosimilă.

Totuși, Nicolae Georgescu arată că ea coincide cu alte mărturii din epocă, inclusiv cu scrisoarea surorii poetului, Harieta Eminovici, care afirma că moartea fratelui său „a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun”.

Explicația medicală devenită versiunea oficială

În 1931, medicul V. Vineș, care îl tratase pe Eminescu la Institutul Caritatea, a publicat în revista „România medicală” o explicație diferită.

Potrivit acestuia, poetul suferea de o boală psihică severă și de o afecțiune cardiacă mai veche.

Doctorul descrie un Eminescu dezorientat, slăbit fizic, cu tulburări neurologice și psihice. El susține că poetul fusese lovit accidental cu o piatră de un alt pacient, însă rana ar fi fost superficială și s-ar fi vindecat rapid.

Problemele ar fi apărut ulterior, când Eminescu și-ar fi infectat singur pansamentul, provocând un erizipel – o infecție gravă a pielii.

Potrivit medicului, această complicație, combinată cu boala cardiacă de care suferea deja, ar fi dus la moartea poetului prin sincopă cardiacă.

Această versiune a fost preluată ulterior de George Călinescu și a devenit, practic, explicația oficială a morții lui Eminescu pentru o mare parte a secolului XX.

Controversa diagnosticului de sifilis

O altă dezbatere importantă privește diagnosticul de sifilis, repetat ani la rând în biografiile poetului.

Nicolae Georgescu arată însă că multe dintre presupusele dovezi sunt indirecte și interpretate forțat. În plus, tratamentul cu mercur administrat poetului – standard pentru sifilis în acea perioadă – i-ar fi putut agrava starea generală.

Mai mulți cercetători moderni au pus sub semnul întrebării acest diagnostic, considerând că simptomele lui Eminescu ar putea indica alte afecțiuni neurologice sau chiar efectele intoxicației cu mercur.

O enigmă care persistă după mai bine de un secol

Nicolae Georgescu nu afirmă direct că Eminescu a fost asasinat, însă sugerează că ipoteza unei lovituri mortale nu poate fi exclusă complet.

El vorbește despre posibilitatea unei „a doua agresiuni” asupra poetului și despre încercarea medicilor de a evita un scandal public care ar fi afectat imaginea ospiciului.

Autorul atrage atenția și asupra condițiilor din azilele psihiatrice ale vremii, unde pacienții violenți și cei liniștiți erau ținuți împreună, fără supraveghere adecvată.

„Nu e vina stabilimentului că ținea laolaltă nebuni cuminți și furioși – ci a celor care l-au adus pe Eminescu aici”, notează Georgescu.

Moartea lui Eminescu continuă să ridice întrebări

La mai bine de 130 de ani de la moartea poetului, cazul Eminescu rămâne deschis interpretărilor.

Unele documente indică o moarte naturală, provocată de boală și complicații medicale. Altele sugerează o moarte violentă, ascunsă sub explicații convenabile.

Cert este că ultimele luni din viața lui Eminescu au fost marcate de izolare, suferință și tratamente discutabile.

Iar imaginea poetului genial, internat într-un ospiciu și mort în condiții care continuă să stârnească dezbateri, rămâne una dintre cele mai controversate pagini din istoria culturală a României.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE