• Tweet

Trei surse familiarizate cu discuțiile au declarat pentru The Diplomatic Affairs că președintele României, Nicușor Dan, a cerut în această săptămână, la New York, JPMorgan să deschidă o linie de finanțare pentru statul român, însă solicitarea a fost respinsă. Potrivit celor trei surse, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității discuțiilor, răspunsul a depășit simpla respingere a unei singure propuneri. Acestea afirmă că oficialilor români li s-a transmis că JPMorgan nu este pregătită să acorde noi împrumuturi statului român.

Dan s-a întâlnit cu reprezentanți ai JPMorgan și cu investitori în obligațiuni guvernamentale românești în timpul vizitei sale la New York. Întâlnirea a făcut parte din programul oficial al președintelui, desfășurat în contextul săptămânii la nivel înalt a celei de-a 81-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite. Relatările publice despre vizită confirmă că Dan urma să se întâlnească cu reprezentanții JPMorgan Chase pe 21 septembrie, în timp ce informații apărute ulterior în presa română au indicat că discuțiile au avut loc la sediul băncii din New York și au inclus investitori care dețin datoria suverană românească. Întâlnirea în sine este publică, însă, până în prezent, administrația prezidențială română nu a comentat concluziile acesteia, transmite solidnews.ro

Cu toate acestea, sursele noastre confirmă că JPMorgan a informat delegația că banca nu mai este dispusă să acorde împrumuturi statului român, ceea ce reprezintă un semnal remarcabil din partea uneia dintre cele mai influente instituții financiare din lume în ceea ce privește disponibilitatea sa de a-și asuma o expunere suplimentară față de România. Un refuz de acest tip nu echivalează imediat cu intrarea statului în incapacitate de plată și nici nu înseamnă că România a fost exclusă de pe piețele internaționale de capital. Statul român continuă să se finanțeze prin emisiuni de obligațiuni suverane și prin alte mecanisme de piață, însă decizia unei bănci globale importante de a refuza o solicitare directă de finanțare din partea Bucureștiului, în special în timpul unei vizite prezidențiale, are o semnificație mult mai mare decât valoarea oricărei facilități de credit individuale. Aceasta sugerează că dificultățile politice și fiscale ale țării încep să treacă din limbajul rapoartelor agențiilor de rating în zona deciziilor concrete de finanțare.

Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât întâlnirile lui Dan de la New York aveau în mod explicit scopul de a prezenta România investitorilor drept o destinație credibilă și tot mai predictibilă pentru capital. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a făcut parte din delegație, a descris public România în cadrul întâlnirilor drept o „economie care își recapătă predictibilitatea fiscală și caută capital pentru investiții și transformare, mai degrabă decât pentru consum". Președintele însuși a recunoscut, după discuții, că investitorii americani au ridicat preocupări cu privire la situația politică din România. Potrivit relatărilor din presa română despre declarațiile sale, întrebările investitorilor s-au concentrat în special asupra momentului în care țara va avea din nou un guvern funcțional.

Îngrijorarea nu este greu de înțeles. România traversează una dintre cele mai fragile perioade fiscale și politice din ultimii ani. În august, Fitch a reconfirmat ratingul țării la BBB-, cel mai scăzut nivel din categoria „investment grade", menținând totodată perspectiva negativă. Agenția a avertizat că instabilitatea politică a redus vizibilitatea asupra politicii fiscale după 2026 și ar putea complica reducerea suplimentară a deficitului. Fitch a remarcat, de asemenea, că țara rămâne expusă riscurilor generate de deficitele fiscale persistente, creșterea datoriei și fragmentarea politică.

S&P Global a ajuns la o concluzie similar de prudentă. În aprilie, agenția a menținut România la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, și a avertizat că riscurile privind implementarea consolidării fiscale vor rămâne ridicate. Agenția a estimat un deficit al administrației publice de 6,5% din PIB în 2026, care ar urma să scadă la 5,5% în 2027, subliniind totodată că România rămâne vulnerabilă la șocurile externe și la necesarul ridicat de finanțare. Aceste nevoi de finanțare sunt considerabile. S&P a estimat necesarul de finanțare externă al României la aproximativ 18% din PIB în 2026, în timp ce investitorii nerezidenți dețin mai mult de jumătate din stocul datoriei guvernamentale a țării.

Între timp, Fitch a afirmat că criza politică ce a urmat prăbușirii guvernului anterior amenință accesul țării la fondurile europene pentru redresare și complică credibilitatea strategiei sale fiscale pe termen mediu. Agenția se așteaptă ca economia să se contracte cu 0,6% în acest an și a avertizat că interesele politice înaintea alegerilor parlamentare din 2028 ar putea face consolidarea fiscală suplimentară mai dificilă.

Contextul politic a devenit inseparabil de cel financiar. Președintele Dan l-a nominalizat pe europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru pe 17 septembrie, după ce încercările anterioare de a forma un guvern viabil au eșuat. Este însă clar că blocajul prelungit din România începuse să amenințe ratingul de țară din categoria „investment grade", în timp ce agențiile de rating au legat tot mai mult stabilitatea politică de credibilitatea viitoarelor reforme fiscale. Acesta este contextul în care a avut loc întâlnirea de la New York.

Timp de luni de zile, deteriorarea poziției suverane a României a fost discutată în principal prin vocabularul tehnic al consolidării fiscale, traiectoriilor datoriei, deficitelor bugetare, fondurilor europene și perspectivelor de rating. Acestea sunt abstracțiuni până în momentul în care influențează comportamentul instituțiilor care furnizează efectiv capital. Potrivit surselor care au vorbit cu The Diplomatic Affairs, este posibil ca acest prag să fi fost acum depășit. Descrierea întâlnirii oferită de acestea este deosebit de importantă deoarece sugerează că președintele României a căutat personal acces la finanțare în timpul unei vizite în care liniștirea investitorilor reprezenta deja un obiectiv explicit. Un refuz în aceste circumstanțe ar avea atât o greutate financiară, cât și una politică.

România ar avea în continuare acces la alte bănci, investitori instituționali, piețele de obligațiuni suverane și mecanismele europene de finanțare. Însă retragerea JPMorgan ar adăuga o dimensiune neobișnuit de concretă unei deteriorări mai ample a încrederii investitorilor, deja vizibilă în avertismentele emise de agențiile internaționale de rating. De asemenea, ar scoate în evidență un decalaj incomod între mesajul pe care Bucureștiul a încercat să îl transmită la New York și răspunsul pe care l-a primit în spatele ușilor închise.

În mod public, oficialii români au prezentat vizita drept o dovadă că țara își restabilește credibilitatea, predictibilitatea fiscală și încrederea investitorilor. În privat, una dintre cele mai puternice instituții din finanțele globale a transmis o evaluare foarte diferită.

România a mers la New York în căutarea a mai mult decât reasigurări din partea Wall Street. A căutat bani, iar JPMorgan a spus nu. The Diplomatic Affairs va continua să investigheze circumstanțele întâlnirii și a solicitat un punct de vedere atât din partea JPMorgan, cât și a Administrației Prezidențiale a României. Orice răspuns substanțial va fi adăugat acestui material.

sursă: thediplomaticaffairs.com