• Tweet

Israelienii au ieșit masiv în stradă cerând demisia premierului după demiterea ministrului Apărării Yoav Galant, care ceruse o pauză în procesul controversatei reforme judiciare.

Situaţie tensionată în Israel unde sindicatele au declanșat, luni, greva spontană. Sindicatul lucrătorilor de la aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, este primul care a luat măsuri, după ce Arnon Bar-David, şeful confederaţiei sindicale din Israel, a declarat că o mişcare grevistă naţională va începe chiar de luni, dacă premierul Benjamin Netanyahu nu anunţă oprirea controversatei revizuiri judiciare.

O declaraţie publică a premierului Benjamin Netanyahu, care ar fi urmat să anunţe o suspendare a reformei judiciare, programată, luni, 27 martie, pentru ora locală 10.00, a fost amânată pe fondul unor informaţii potrivit cărora partidele de extremă dreapta din coaliţia sa guvernamentală ameninţă să iasă de la guvernare, dacă acesta opreşte revizuirea sistemului judiciar.

Canal 12 a relatat că ministrul securităţii naţionale, Itamar Ben Gvir, a ameninţat că va părăsi coaliţia, în timpul unei întâliri a premierului cu şefii grupurilor parlamentare. Parlamentari din Likud, partidul lui Benjamin Netanyahu, au declarat, sub protecţia anonimatului, pentru site-ul de ştiri Walla că ministrul Justiţiei, Yariv Levin, face presiuni asupra ministrului de finanţe, Bezalel Smotrich, şi asupra lui Ben Gvir pentru a-l ameninţa pe Netanyahu cu dizolvarea guvernului, dacă revizuirea legislaţiei este oprită.

Consulul israelian la New York a demisionat în semn de protest faţă de demiterea ministrului Apărării, iar Statele Unite s-au declarat „profund îngrijorate" de situaţia din Israel şi fac apel la compromis. Președintele israelian, Isaac Herzog, a cerit guvernului să oprească controversata reformă judiciară, iar avocatul premierului Benjamin Netanyahu, Boaz Ben-Zur, a anunțat că va înceta să-l reprezinte dacă reforma judiciară va trece.

Şeful partidului Yisrael Beiteinu, Avigdor Liberman, un partid naţionalist de dreapta, dar care nu face parte din coaliţia guvernamentală, speră ca premierul Benjamin Netanyahu să îşi anunţe demisia, alături de aşteptatul anunţ al opriririi legislaţiei de revizuire a sistemului judiciar, dar spune că partidul Likud al premierului ar trebui să găsească un nou lider, dacă nu o face.

Printre cele mai importante propuneri de revizuire profundă cerute de guvernul Netanyahu se numără o lege prin care acesta are posibilitatea, prin majoritate simplă (61 de voturi din 120), să anuleze aproape orice hotărâre a Curții Supreme și, totodată, să permită politicienilor să facă numiri ale judecătorilor. Inițiatorii reformelor juridice sunt Yariv Levin, ministrul Justiției, membru al partidului Likud, respectiv deputatul din partea partidului Sionismului Religios Simcha Rothman, președintele Comisiei de Drept și Justiție din Parlamentul israelian, Knesset.

Ambii politicieni sunt motivați de resentimente vechi față de Curtea Supremă din Israel, pe care o consideră mult prea puternică și, în plus, părtinitoare față de coloniști, comunitatea ultrareligioasă din Israel și populația Mizrahi, evrei originari din Orientul Mijlociu. În special, mulți din rândurile dreptei israeliene nu au putut ierta niciodată Curtea din pricina deciziilor legate de retragerea unilaterală a Israelului din Fâșia Gaza, în 2005.

Pe de altă parte, măsurile l-ar putea ajuta pe Netanyahu să se sustragă de la urmărirea penală în procesul de corupție deschis împotriva sa. El neagă toate acuzațiile. Pe agenda coaliției se află anexarea totală a Cisiordaniei ocupate, anularea legislației pro-LGBTQ+, eliminarea legilor privind protecția drepturilor femeilor și ale minorităților, respectiv relaxarea regulilor de intervenție pentru poliția și armata israeliană. Curtea Supremă a Israelului are o funcție cuprinzătoare de mecanism de control, o contrapondere la lipsa unei constituții formale sau unei a doua camere în Parlament.

Procesul lui Netanyahu a dat naștere unei crize politice ce durează de patru ani, pe parcursul căreia Israelul a fost divizat în privința premierului israelian. După cinci scrutine în trei ani în care nicio coaliție nu a putut să formeze un guvern, blocul de partide extremiste și religioase având în frunte partidul lui Netanyahu, Likud, a reușit să obțină o majoritate în cadrul alegerilor din noiembrie anul trecut, constituind cea mai de dreapta administrație din istoria Israelului.

Pe agenda coaliției se află anexarea totală a Cisiordaniei ocupate, anularea legislației pro-LGBTQ+, eliminarea legilor privind protecția drepturilor femeilor și ale minorităților, respectiv relaxarea regulilor de intervenție pentru poliția și armata israeliană. Curtea Supremă a Israelului are o funcție cuprinzătoare de mecanism de control, o contrapondere la lipsa unei constituții formale sau unei a doua camere în Parlament.

Îngrijorările privind consecințele acestor reforme - erodarea normelor democratice și a statului de drept - au declanșat cea mai mare mișcare de protest din istoria Israelului, sute de mii de oameni ieșind în stradă în mai multe orașe. Manifestații au avut loc în fața sediului Knessetului din Ierusalim și timp de mai multe zile protestatarii au blocat autostrăzile și aeroportul din Tel Aviv. În ultimele săptămâni, protestele au devenit violente și au fost efectuate zeci de arestări.

Mișcarea nu are propriu-zis lideri, dar rezerviștii militari și cei din sectorul tehnologic, de importanță vitală pentru Israel, se numără printre cei ce exercită o presiune considerabilă. Pe plan internațional, mulți dintre aliații Israelului au exprimat îngrijorări cu privire la direcția în care se îndreaptă țara.

În timp ce încercările de mediere întreprinse de președintele Isaac Herzog au fost respinse de guvern ca fiind irealizabile, apelul la înghețarea legislației la 26 martie venit din partea ministrul apărării, Yoav Galant, pare să fi schimbat ecuația. Concedierea lui Galant, ce a survenit imediat, a iscat una dintre una dintre cele mai dramatice nopți din istoria Israelului, cu proteste în toată țara.

Cu toate că presa israeliană a relatat că Netanyahu ar fi dispus să ajungă la o înțelegere, până acum premierul a părut a fi ostaticul partenerilor săi de extremă dreapta, care amenință să rupă coaliția dacă cererile nu le sunt satisfăcute. În aceste condiții, Netanyahu ar putea încerca să formeze o coaliție cu partidele de opoziție, dar în majoritatea lor acestea nu îi acordă încredere.

Alți membri ai coaliției și-au reiterat hotărârea de a adopta cele mai importante părți ale legislației înainte ca activitatea parlamentară să se întrerupă pentru Paște, pe 2 aprilie. În cazul în care coaliția va insista să meargă mai departe cu proiectele de reformă, Israelul riscă să se confrunte cu o criză constituțională fără precedent, în care Curtea Supremă să anuleze în întregime sau parțial legislația menită să-i limiteze puterile, iar guvernul să decidă să nu se conformeze.