• Tweet

Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a declarat că Statele Unite sub conducerea președintelui Donald Trump vor alege cu grijă când să folosească forța militară și vor evita implicarea în conflicte fără sfârșit, ceea ce el a numit o ruptură față de politicile recente ale SUA.

Experții susțin că discursul numărului 2 de la Casa Albă - în care acesta a mai spus că America se confruntă cu amenințări serioase din partea Chinei, Rusiei și altor națiuni și că vor trebui să își mențină avantajul tehnologic - ar putea reprezenta "cea mai clară articulare" a doctrinei de politică externă a Administrației Trump. Vance, care a susținut discursul de absolvire la Academia Navală a Statelor Unite din Annapolis, în Maryland, a evidențiat poziția administrației privind politica externă.

Mâna dreaptă a lui Trump s-a adresat celor peste 1.000 de tineri care au absolvit una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ militar superior din America, destinată formării ofițerilor pentru Marina Militară (U.S. Navy) și Corpul Pușcașilor Marini (U.S. Marine Corps). Aceștia urmează să ocupe funcții în întreaga lume, fie ca sublocotenenți în Marina Militară, fie ca sublocotenenți în Corpul Pușcașilor Marini.

Viitorii luptători vor avea întotdeauna o misiune clară, cu obiective bine definite, înainte de a pleca să servească interesele Americii, a spus vicepreședintele SUA, insistând că serviciul lor nu va fi irosit "pe misiuni fără direcție". Vance, care a servit în Corpul Pușcașilor Marini și a fost trimis în Irak ca jurnalist militar în timpul războiului din anii 2000, a afirmat că recenta vizită a președintelui Trump în Orientul Mijlociu "a marcat sfârșitul unei abordări de decenii în politica externă, care, cred eu, a fost o abatere de la precedentul stabilit de părinții fondatori ai națiunii".

"Ceea ce vedem din partea președintelui Trump este o schimbare generațională de politică, cu implicații profunde pentru munca pe care fiecare dintre voi va fi chemat să o facă," a declarat vicepreședintele. El a spus că Statele Unite au fost "o superputere fără rival" pentru o scurtă perioadă după prăbușirea Uniunii Sovietice, dar că scena globală s-a schimbat între timp. "După prăbușirea Uniunii Sovietice, factorii noștri de decizie au presupus că dominația Americii pe scena mondială era garantată. Pentru o scurtă perioadă, am fost o superputere fără egal și nici nu ne imaginam că vreo națiune străină ar putea, vreodată, să se ridice la nivelul Statelor Unite ale Americii," a afirmat Vance.

Vicepreședintele a continuat: "Așa că liderii noștri au schimbat puterea dură pe putere soft. Am încetat să mai producem lucruri - de la mașini și computere până la arme de război, cum ar fi navele care ne protejează apele și armamentul pe care îl veți folosi voi în viitor. De ce am făcut asta? Ei bine, prea mulți dintre noi au crezut că integrarea economică va duce în mod natural la pace, transformând țări precum Republica Populară Chineză în ceva mai apropiat de Statele Unite. "

În opinia lui Vance, "era dominației necontestate a SUA s-a încheiat. Astăzi ne confruntăm cu amenințări serioase din partea Chinei, Rusiei și altor națiuni hotărâte să ne învingă în fiecare domeniu - de la spectrul electromagnetic, la orbita joasă a Pământului, la lanțurile de aprovizionare și chiar infrastructura noastră de comunicații." Administrația Trump se concentrează pe lărgirea "avansului tehnologic" între forțele militare ale SUA și adversarii lor, a afirmat vicepreședintele Vance, adăugând că Statele Unite nu pot presupune că angajamentele militare "vor veni fără costuri" și că armata trebuie să trimită trupele în război "cu echipamentele potrivite".

Vance a criticat, de asemenea, liderii americani din trecut care "au înlocuit apărarea națională și menținerea alianțelor noastre, pe de o parte, cu construirea de națiuni și amestecul în afacerile interne ale altor țări, pe de altă parte". "În loc să ne dedicăm energiile răspunsului la ascensiunea competitorilor apropiați, precum China, liderii noștri au urmărit ceea ce au presupus a fi misiuni ușoare pentru superputerea preventivă a lumii," a spus vicepreședintele. "Cât de greu ar putea fi să construiești câteva democrații în Orientul Mijlociu? Ei bine, s-a dovedit a fi aproape imposibil de greu și incredibil de costisitor".

Acum, a spus Vance, politica externă se schimbă - și odată cu ea se schimbă și ceea ce Statele Unite se așteaptă să facă cu forțele sale armate. "Ne întoarcem la o strategie bazată pe realism și protejarea intereselor noastre naționale fundamentale. Aceasta nu înseamnă că ignorăm amenințările, ci că le abordăm cu disciplină și că, atunci când vă trimitem în război, o facem având în vedere un set foarte clar de obiective".

Vicepreședintele a menționat conflictele recente cu rebelii Houthi din Yemen ca exemplu. În Marea Roșie, teroriștii islamiști susținuți de Iran atacau de ani de zile navele americane și ale altor națiuni, perturbând comerțul legal al statelor maritime. În martie, Statele Unite au lansat o serie de atacuri asupra unor ținte-cheie ale rebelilor Houthi pentru a opri aceste atacuri, având un obiectiv clar declarat: asigurarea navigației sigure în regiune.

"Am intervenit cu un obiectiv diplomatic clar, nu pentru a implica militarii noștri într-un conflict prelungit cu un actor non-stat, ci pentru a asigura libertatea americană de navigație prin forțarea rebelilor Houthi să înceteze atacurile asupra navelor americane. Și exact asta am făcut", a spus Vance. El a menționat că la începutul acestei luni militanții islamiști au acceptat să înceteze atacurile.

"Am reușit să obținem un armistițiu într-un conflict care dura aproape doi ani", a spus Vance. "Așa ar trebui folosită puterea militară: decisiv, cu un obiectiv clar. Ar trebui să fim precauți atunci când decidem să lovim, dar când o facem, lovim puternic, hotărât - și exact asta s-ar putea să vă cerem și vouă să faceți. Această schimbare de gândire, de la cruciade ideologice la o politică externă principială, va ajuta la restabilirea credibilității capacității de descurajare americane în 2025 și în anii ce vor urma... Adversarii noștri știu acum că, atunci când Statele Unite trasează o linie roșie, aceasta va fi respectată. Iar atunci când intervenim, o facem cu un scop precis, cu forță superioară, cu arme superioare și cu cei mai buni oameni din lume".

Reamintim că, la începtul lunii mai, președintele Trump a anunțat că Statele Unite vor înceta bombardamentele împotriva rebelilor Houthi din Yemen, afirmând că gruparea aliată Iranului a fost de acord să înceteze să mai perturbe rutele maritime importante din Orientul Mijlociu. După anunțul lui Trump, Omanul a declarat că a mediat acordul de încetare a focului, ceea ce marchează o schimbare majoră în politica Houthi de la începutul războiului din Gaza, în octombrie 2023. Conform acordului, nici Statele Unite, nici rebelii islamiști nu vor ataca partea adversă, inclusiv navele americane din Marea Roșie și Strâmtoarea Bab al-Mandab, a precizat Omanul într-un comunicat.

"Ei au spus: Vă rugăm, nu ne mai bombardați și noi nu vom ataca navele voastre", a spus Trump la momentul respectiv. "Și eu le voi accepta cuvântul, iar noi vom opri imediat bombardamentele împotriva rebelilor Houthi." În martie, Trump a lansat cea mai mare operațiune militară a administrației sale împotriva rebelilor islamiști, în urma căreia sute de yemenți au fost uciși. Armata americană a declarat că a lovit peste 1.000 de ținte de la începutul campaniei "Operation Rough Rider," începută pe 15 martie. Loviturile, potrivit armatei SUA, au ucis "sute de luptători Houthi și numeroși lideri ai rebelilor".

Gruparea yemenită a început să atace rutele maritime după ce războiul din Gaza a început, afirmând că sprijină palestinienii. Sub administrația fostului președinte Joe Biden, SUA și Marea Britanie au ripostat cu atacuri aeriene asupra țintelor Houthi pentru a menține deschisă ruta comercială crucială din Marea Roșie - care asigură circa 15% din traficul maritim global.

După ce Trump a devenit președinte în ianuarie, a decis să intensifice semnificativ loviturile aeriene împotriva islamiștilor. Campania a venit după ce rebelii au anunțat că vor relua atacurile asupra navelor israeliene care trec prin Marea Roșie, Marea Arabiei, Strâmtoarea Bab al-Mandab și Golful Aden. Analiștii au afirmat că decizia lui Trump de a opri atacurile marchează o schimbare semnificativă în politica americană din regiune, iar președintele a susținut că acest pas demonstrează eficiența abordării sale în materie de securitate și diplomație.

Ca vicepreședinte, Vance a afirmat că scopul său este să se asigure că solicitarea implicării americanilor în luptă se va face întotdeauna cu înțelepciune și cu un scop bine definit. "Administrația Trump recunoaște că cele mai valoroase resurse ale noastre sunteți voi - tineri suficient de curajoși să îmbrăcați uniforma și să vă puneți viața în pericol pentru această țară", a spus el. "Și promitem - eu promit - să cultivăm această resursă, să o protejăm și să o folosim doar atunci când interesele naționale o cer".

Vicepreședintele a vorbit și despre natura schimbătoare a războiului. "Era dominației americane pe mare, aer și spațiu s-a încheiat acum", a spus el, adăugând că Statele Unite și forțele sale armate trebuie să se adapteze. "Inovația se întâmplă tot mai mult pe câmpurile de luptă pe care voi veți conduce trupele, astfel încât să nu fiți doar beneficiari ai inovației, să nu fiți doar utilizatori de unelte, ci foarte des să dezvoltați voi înșivă aceste instrumente în acest nou secol", a afirmat Vance.

"Legiuitorii noștri și conducerea militară trebuie să învețe să se adapteze la o lume în care dronele ieftine, rachetele de croazieră ușor accesibile și atacurile cibernetice cauzează daune extraordinare activelor militare și membrilor serviciului nostru. Și voi, absolvenții adunați astăzi aici, veți fi cei care vor deschide calea pentru restul dintre noi". Vicepreședintele a mai amintit absolvenților că, în ziua în care sărbătoresc o realizare importantă pentru ei, ar trebui să-și amintească că este o realizare și pentru alții, inclusiv părinți, tutori, mentori și alte persoane care i-au sprijinit să ajungă aici.

"Toți sunteți produsul unui moșteniri incredibile, oameni care au muncit din greu pentru a vă oferi o educație bună, mâncare pe masă și un sentiment de posibilitate. Oameni care v-au dus la biserică, la antrenamente, la meditații. Oameni care s-au rugat pentru voi când ați avut dificultăți și au sărbătorit împreună cu voi în momente ca acesta, astăzi," a spus el. "Majoritatea dintre voi sunteți suficient de norocoși să aveți pe cineva alături cu care să sărbătoriți. Unii dintre voi nu. Dar, fie că sunt aici cu voi sau nu, cel mai bun sfat pe care vi-l pot da este să începeți viața în flotă cu un spirit de recunoștință."

Potrivit analiștilor de la Newsweek, discursul lui Vance subliniază noua abordare a politicii externe adoptată de Administrația Trump în cel de-al doilea mandat în fruntea Americii. Comentatorii de peste ocean cred că perspectiva lui Vance și a președintelui Trump ar putea avea implicații majore pentru politica externă a Statelor Unite în următorii patru ani și, posibil, chiar pe termen mai lung, deoarece această viziune ar putea remodela modul în care Partidul Republican se raportează la afacerile globale.

Administrația Trump a adoptat o abordare diferită a politicii externe față de administrațiile republicane anterioare. De exemplu, Vance a atras atenția prin criticile aduse NATO și Europei în februarie, în care a criticat "cenzura" instituită de liderii europeni, refuzul organizatorilor Conferinței de Securitate de la München de a permite accesul partidelor populiste la eveniment și eșecul UE de a aborda amenințarea imigrației ilegale la securitatea și identitatea europene.

Discursul său, în care a spus, printre altele, că acțiunile recente de cenzură din Europa reprezintă o amenințare mai mare pentru existența continentului decât Rusia, a fost salutat de dreapta americană, dar a provocat reacții sumbre și îngrijorate din partea oficialilor europeni. De asemenea, vicepreședintele american a fost în centrul unui alt moment controversat, desfășurat tot în februarie, atunci când Trump l-a primit în Biroul Oval pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Întâlnirea a degenerat într-o ceartă aprinsă, desfășurată în fața unei delegații ucrainene șocată și a reporterilor americani și străini. În mijlocul dialogului tensionat dintre Trump și Zelenski, Vance a intervenit și a spus că singura soluție pentru încheierea războiului este diplomația, moment în care liderul de la Kiev i s-a adresat direct lui Vance, amintind evenimentele de la invazia Rusiei din 2014 încoace și toate eșecurile diplomatice și încălcările comise de Moscova. "Despre ce fel de diplomație vorbești, JD?" a întrebat Zelenski.

În acel moment, întâlnirea a degenerat într-o ceartă, Vance acuzându-l pe Zelenski de lipsă de respect și că îi duce pe vizitatori în "tururi de propagandă," la care Zelenski i-a reproșat că nu a fost niciodată în Ucraina. Zelenski a spus apoi că orice țară aflată în război are probleme și că, mai devreme sau mai târziu, și SUA vor simți asta, lucru care l-a făcut pe Trump să intervină și să-i spună lui că Zelenski că "nu este în poziția de a dicta ce vom simți noi". "Nu ești într-o poziție bună... te joci cu viețile a milioane de oameni, te joci cu un posibil al Treilea Război Mondial... și ceea ce faci este foarte lipsit de respect față de această țară care te-a susținut," a spus Trump, în timp ce Zelenski a încercat fără succes să intervină.

Comentând pe marginea discursului lui JD Vance de vineri, profesorul Javed Ali de la Universitatea din Michigan, fost director principal pentru combaterea terorismului în cadrul Consiliului Național de Securitate, a declarat pentru Newsweek că declarațiile lui Vance reprezintă "cea mai recentă și, poate, cea mai clară articulare a schimbării transformatoare care are loc în al doilea mandat al președintelui Trump". "Deși alinierea securității naționale a SUA la interesele fundamentale ale Americii a fost exprimată și de alți președinți, inclusiv în primul mandat al președintelui Trump, evenimentele din ultimele 100 de zile de la revenirea sa în funcție indică o direcție semnificativ diferită și un ritm mai accelerat al schimbării", a spus el.

Ali a indicat ca elemente ale noului "cadru de securitate națională" al lui Trump politicile de la graniță ale administrației republicane, presiunile asupra aliaților pentru creșterea cheltuielilor militare, posibilele retrageri de trupe, planurile de construire a unui nou sistem de apărare antirachetă și luarea în considerare a unei "extinderi teritoriale" în Groenlanda sau Panama. Alți analiști s-au referit și ei la doctrina externă a Trump 2.0. Nigel Gould-Davies, cercetător la International Institute for Strategic Studies, a scris pe X: "Au existat semne în ultimele zile că vicepreședintele începe să înțeleagă realitățile războiului. Urmăriți acest subiect."

Iar Gerard Baker, editor general la Wall Street Journal, a scris într-un articol de opinie publicat la începutul săptămânii: "Problema în a încerca să identifici o doctrină Trump este că, așa cum se întâmplă cu multe aspecte legate de acest lider american cu totul atipic, nu există nicio garanție de coerență de la o zi la alta - nici în discurs, nici în fapte". La rândul ei, publicația The Daily Beast a notat că, de la preluarea mandatului, Trump a încercat să reducă implicarea militară a Americii în războaiele externe, dar nu a ezitat să folosească puterea SUA pentru a influența, într-un sens mai larg, afacerile globale.

Vineri, de exemplu, liderul de la Casa Albă a escaladat războiul comercial cu Uniunea Europeană, amenințând cu impunerea unui tarif de 50% asupra bunurilor europene. "Uniunea Europeană a fost foarte dificil de gestionat", a scris el pe Truth Social. "Barierele lor comerciale extrem de dure, taxele pe valoare adăugată, penalizările corporative ridicole, barierele comerciale non-monetare, manipulările monetare, procesele nedrepte și nejustificate împotriva companiilor americane și multe altele au dus la un deficit comercial cu SUA de peste 250.000.000 de dolari pe an - o cifră complet inacceptabilă. Discuțiile noastre cu ei nu duc nicăieri!".

Nu este clar când ar putea fi implementate tarifele sau dacă Trump folosește pur și simplu amenințarea ca pârghie de negociere, au scris jurnaliștii americani. Vorbind cu ziariștii în Biroul Oval, președintele a transmis mesaje contradictorii, spunând: "Nu caut un acord. Am stabilit deja acordul, e la 50%. Dar nu va exista tarif dacă își construiesc fabrica aici". The Daily Beast a reamintit, de asemenea, că în ultimele luni, Trump și-a îndreptat atenția și asupra Groenlandei - un teritoriu autonom aparținând Regatului Danemarcei - și asupra Canalului Panama, o arteră esențială pentru comerțul maritim între Oceanul Atlantic și Oceanul Pacific.

De asemenea, ocupantul Biroului Oval a petrecut luni de zile ironizând Canada, susținând în mod repetat că aceasta ar trebui să devină al 51-lea stat al Americii. Recent, în timpul vizitei pe care premierul canadian Mark Carney a făcut-o la Casa Albă, șeful executivului de la Ottawa a reiterat că "Canada nu este de vânzare" și că opinia canadienilor despre a deveni cel de-al 51-lea stat al SUA "nu se va schimba." "După cum știți din imobiliare, există locuri care nu sunt niciodată de vânzare," a spus premierul Carney. La care Trump i-a răspuns: "Nu spune niciodată niciodată. Am avut multe, multe lucruri care nu păreau posibile și care s-au dovedit a fi posibile".