Planul secret al SUA și Israel: Ahmadinejad, „ultra-radicalul", ales de CIA și Mossad să conducă Iranul după eliminarea lui Khamenei

Postat la: 22.05.2026 |

Planul secret al SUA și Israel: Ahmadinejad, „ultra-radicalul

Într-o turnură de evenimente demnă de cele mai sinuoase romane de spionaj ale Războiului Rece, detalii explozive ies la iveală din culisele războiului din Orientul Mijlociu. Statele Unite și Israelul au intrat în conflictul militar cu un plan secret și de-a dreptul șocant privind schimbarea de regim de la Teheran: instalarea la putere a fostului președinte ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad - omul cunoscut în istorie pentru retorica sa feroce anti-americană și anti-israeliană, dezvăluie oficiali de la Washington pentru The New York Times.

Planul, orchestrat de serviciile de informații israeliene în coordonare cu Casa Albă, s-a prăbușit însă încă din prima zi a ostilităților, lăsând în urmă o dâră de incertitudine și întrebări fără răspuns.

O „evadare" ratată

Conform oficialilor americani, în prima zi a ofensivei, aviația israeliană a executat o lovitură chirurgicală asupra reședinței lui Ahmadinejad din cartierul Narmak, în estul Teheranului. Scopul real al atacului nu a fost eliminarea fostului lider, ci lichidarea gărzilor asigurate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), care îl țineau pe acesta sub un arest la domiciliu din ce în ce mai strict.

Operațiunea, descrisă de surse apropiate cazului drept o „tentativă de evadare forțată din exterior", a funcționat parțial: postul de securitate de la intrarea pe stradă a fost pulverizat, iar agenții IRGC au fost uciși. Ahmadinejad a supraviețuit atacului, dar a fost rănit. Potrivit apropiaților săi, confruntat cu realitatea brutală a bombelor, fostul președinte s-a deziluzionat rapid de planul americano-israelian de schimbare a regimului și a dispărut complet din spațiul public. Locația și starea sa actuală rămân un mister total.

Paradoxul Ahmadinejad: De la „ștergerea Israelului de pe hartă" la favoritul Occidentului

Să mizezi pe Mahmoud Ahmadinejad pentru a conduce un Iran pro-occidental pare, la prima vedere, o absurditate geopolitică. În timpul mandatelor sale (2005-2013), el a devenit celebru la nivel mondial pentru negaționismul Holocaustului, represiunea sângeroasă a opoziției interne și declarațiile apocaliptice privind distrugerea statului evreu.

Totuși, în ultimii ani, relația sa cu liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, s-a deteriorat profund. Ahmadinejad a început să acuze deschis regimul de corupție și incompetență, devenind o figură destabilizatoare în interior. Consiliul Gardienilor i-a blocat sistematic candidaturile la alegerile prezidențiale din 2017, 2021 și 2024.

Mai mult, legăturile sale subterane cu rețelele externe au alimentat suspiciuni majore la Teheran. Fostul său șef de cabinet a fost judecat în 2018 sub acuzația de spionaj în favoarea Londrei și Tel Avivului, iar vizitele suspecte ale lui Ahmadinejad în Guatemala (2023) și Ungaria (2024 și 2025) - țări cu legături extrem de strânse cu guvernul lui Benjamin Netanyahu - au fost monitorizate atent. Într-un interviu din 2019, Ahmadinejad chiar l-a lăudat pe Donald Trump, numindu-l „un om de acțiune și un om de afaceri capabil să calculeze costuri și beneficii".

O eroare gravă de calcul?

Sursele americane arată că Donald Trump a fost extrem de entuziasmat de succesul unei operațiuni similare din Venezuela, unde capturarea liderului Nicolas Maduro și înlocuirea sa rapidă cu un lider interimar maleabil a funcționat conform dorințelor Casei Albe. Trump a crezut, în mod eronat, că modelul poate fi replicat în totalitate în Iran.

Planul israelian în trei etape prevedea:

Faza 1: Lovituri aeriene masive ale SUA și Israelului, dublate de asasinarea liderilor teocrați de la vârful statului (inclusiv a Ayatollahului Khamenei, ucis într-un buncăr din centrul Teheranului în primele ore ale războiului) și mobilizarea kurzilor la granițe.

Faza 2: Campanii masive de război psihologic și prăbușirea infrastructurii critice (electricitate, energie) pentru a crea haos social.

Faza 3: Prăbușirea totală a regimului și instalarea „guvernului de alternativă" condus de Ahmadinejad, considerat capabil să gestioneze armata și societatea fragmentată.

Discursul oficial versus jocurile de culise

În timp ce planul secret se destrăma din cauza subestimării rezistenței structurilor de stat iraniene, discursul public de la Washington a rămas strict axat pe obiective militare convenționale. Întrebată despre scenariul schimbării de regim, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a evitat un răspuns direct, dar a subliniat succesul militar: „De la bun început, președintele Trump a fost clar cu privire la obiectivele Operațiunii Epic Fury: distrugerea rachetelor balistice ale Iranului, demantelarea facilităților de producție, scufundarea marinei lor și slăbirea grupărilor proxy. Armata SUA și-a îndeplinit sau depășit obiectivele, iar acum negociatorii noștri lucrează pentru un acord care să elimine definitiv capacitățile nucleare ale Iranului."

Reprezentanții Mossad au refuzat să comenteze oficial detaliile operațiunii. Cu toate acestea, dincolo de eșecul inițial, șeful Mossad, David Barnea, le-ar fi transmis aliaților săi că planul - bazat pe decenii de colectare de informații și infiltrare în Iran - ar fi avut șanse reale de succes dacă conjunctura din prima zi nu ar fi compromis pârghia Ahmadinejad.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Planul secret al SUA și Israel: Ahmadinejad, „ultra-radicalul", ales de CIA și Mossad să conducă Iranul după eliminarea lui Khamenei

Postat la: 22.05.2026 |

0

Într-o turnură de evenimente demnă de cele mai sinuoase romane de spionaj ale Războiului Rece, detalii explozive ies la iveală din culisele războiului din Orientul Mijlociu. Statele Unite și Israelul au intrat în conflictul militar cu un plan secret și de-a dreptul șocant privind schimbarea de regim de la Teheran: instalarea la putere a fostului președinte ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad - omul cunoscut în istorie pentru retorica sa feroce anti-americană și anti-israeliană, dezvăluie oficiali de la Washington pentru The New York Times.

Planul, orchestrat de serviciile de informații israeliene în coordonare cu Casa Albă, s-a prăbușit însă încă din prima zi a ostilităților, lăsând în urmă o dâră de incertitudine și întrebări fără răspuns.

O „evadare" ratată

Conform oficialilor americani, în prima zi a ofensivei, aviația israeliană a executat o lovitură chirurgicală asupra reședinței lui Ahmadinejad din cartierul Narmak, în estul Teheranului. Scopul real al atacului nu a fost eliminarea fostului lider, ci lichidarea gărzilor asigurate de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), care îl țineau pe acesta sub un arest la domiciliu din ce în ce mai strict.

Operațiunea, descrisă de surse apropiate cazului drept o „tentativă de evadare forțată din exterior", a funcționat parțial: postul de securitate de la intrarea pe stradă a fost pulverizat, iar agenții IRGC au fost uciși. Ahmadinejad a supraviețuit atacului, dar a fost rănit. Potrivit apropiaților săi, confruntat cu realitatea brutală a bombelor, fostul președinte s-a deziluzionat rapid de planul americano-israelian de schimbare a regimului și a dispărut complet din spațiul public. Locația și starea sa actuală rămân un mister total.

Paradoxul Ahmadinejad: De la „ștergerea Israelului de pe hartă" la favoritul Occidentului

Să mizezi pe Mahmoud Ahmadinejad pentru a conduce un Iran pro-occidental pare, la prima vedere, o absurditate geopolitică. În timpul mandatelor sale (2005-2013), el a devenit celebru la nivel mondial pentru negaționismul Holocaustului, represiunea sângeroasă a opoziției interne și declarațiile apocaliptice privind distrugerea statului evreu.

Totuși, în ultimii ani, relația sa cu liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei, s-a deteriorat profund. Ahmadinejad a început să acuze deschis regimul de corupție și incompetență, devenind o figură destabilizatoare în interior. Consiliul Gardienilor i-a blocat sistematic candidaturile la alegerile prezidențiale din 2017, 2021 și 2024.

Mai mult, legăturile sale subterane cu rețelele externe au alimentat suspiciuni majore la Teheran. Fostul său șef de cabinet a fost judecat în 2018 sub acuzația de spionaj în favoarea Londrei și Tel Avivului, iar vizitele suspecte ale lui Ahmadinejad în Guatemala (2023) și Ungaria (2024 și 2025) - țări cu legături extrem de strânse cu guvernul lui Benjamin Netanyahu - au fost monitorizate atent. Într-un interviu din 2019, Ahmadinejad chiar l-a lăudat pe Donald Trump, numindu-l „un om de acțiune și un om de afaceri capabil să calculeze costuri și beneficii".

O eroare gravă de calcul?

Sursele americane arată că Donald Trump a fost extrem de entuziasmat de succesul unei operațiuni similare din Venezuela, unde capturarea liderului Nicolas Maduro și înlocuirea sa rapidă cu un lider interimar maleabil a funcționat conform dorințelor Casei Albe. Trump a crezut, în mod eronat, că modelul poate fi replicat în totalitate în Iran.

Planul israelian în trei etape prevedea:

Faza 1: Lovituri aeriene masive ale SUA și Israelului, dublate de asasinarea liderilor teocrați de la vârful statului (inclusiv a Ayatollahului Khamenei, ucis într-un buncăr din centrul Teheranului în primele ore ale războiului) și mobilizarea kurzilor la granițe.

Faza 2: Campanii masive de război psihologic și prăbușirea infrastructurii critice (electricitate, energie) pentru a crea haos social.

Faza 3: Prăbușirea totală a regimului și instalarea „guvernului de alternativă" condus de Ahmadinejad, considerat capabil să gestioneze armata și societatea fragmentată.

Discursul oficial versus jocurile de culise

În timp ce planul secret se destrăma din cauza subestimării rezistenței structurilor de stat iraniene, discursul public de la Washington a rămas strict axat pe obiective militare convenționale. Întrebată despre scenariul schimbării de regim, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a evitat un răspuns direct, dar a subliniat succesul militar: „De la bun început, președintele Trump a fost clar cu privire la obiectivele Operațiunii Epic Fury: distrugerea rachetelor balistice ale Iranului, demantelarea facilităților de producție, scufundarea marinei lor și slăbirea grupărilor proxy. Armata SUA și-a îndeplinit sau depășit obiectivele, iar acum negociatorii noștri lucrează pentru un acord care să elimine definitiv capacitățile nucleare ale Iranului."

Reprezentanții Mossad au refuzat să comenteze oficial detaliile operațiunii. Cu toate acestea, dincolo de eșecul inițial, șeful Mossad, David Barnea, le-ar fi transmis aliaților săi că planul - bazat pe decenii de colectare de informații și infiltrare în Iran - ar fi avut șanse reale de succes dacă conjunctura din prima zi nu ar fi compromis pârghia Ahmadinejad.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE