• Tweet

UDMR profita de criza bugetarilor pentru a mai da o lovitură statului român, cu sprijinul nemijlocit al ministrului finantelor Tanczos Barna. În România sunt în prezent peste 1,3 milioane de angajați la stat. Cei mai mulți sunt în administrația publică centrală, adică instituții din subordinea Guvernului și ministere, peste 800 de mii. Și în administrația publică locală lucrează aproape jumătate de milion de persoane.

După ce salariile bugetarilor au fost înghețate prin „ordonanța trenuleț", încă de la începutul anului premierul Marcel Ciolacu a cerut reorganizarea ministerelor. Și în Parlament s-a pus în practică, deși în unele cazuri a fost vorba doar despre desființarea unor posturi neocupate. Ciolacu a trimis și corpul de control la ministere pentru a verifica daca au pus în aplicare planurile de reorganizare.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis că a trimis Corpul de Control la toate cele 16 ministere dar şi la instituţiile din subordinea lor, pentru a verifica dacă măsurile de reorganizare şi debirocratizare sunt respectate, el precizând că cine nu a înţeles că reducerea risipei şi a cheltuielilor sunt absolut necesare, o să aibă o surpriză. Şeful Executivului mai spune că cei care nu au tratat cu toată seriozitatea această problemă vor răspunde politic. Scopul este reducerea cheltuielilor bugetare și respectarea țintei de 7% deficit bugetar din produsul intern brut pentru anul acesta.

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, la care sunt afiliate sindicate din multiple domenii, a vorbit despre planul Guvernului. Președintele BNS este de părere că ar fi și alte soluții pentru a aduce bani la bugetul de stat. Însă și reorganizarea ar fi trebuit să fie pusă în practică în anii trecuți, dar cu verificări atente pentru a nu pierde angajați competenți.

„Suntem incapabili să rezolvăm cea mai mare problemă din punct de vedere fiscal şi anume GAP-ul TVA (diferența dintre veniturile din TVA pe care un stat ar trebui să le încaseze conform normelor fiscale și suma efectiv colectată - n.r.). Acest GAP TVA este şi principala sursă de finanțare a muncii la negru şi la gri, destul de consistentă în economia României.

La nivel central, în opinia mea era o operațiune care trebuia făcută, dar în alți parametri şi în alte momente, acum suntem cu „pistolul la cap", figurativ vorbind. România a avut posibilitatea să facă această reformă a administrației publice pe intervalul 2014 - 2020", a declarat Dumitru Costin. Preşedintele BNS spune ca se recurge la „soluții disperate". Și ar fi trebui să fie verificate instituțiile înainte.

„În primul rând nişte audituri insituţionale, pe fiecare instituţie publică în parte, că e Senat, Camera deputaţilor sau ministere, pleci înainte de toate de la cadrul lor de reglementare în baza cărora li s-au stabilit nişte atribuţii. Pe baza lor trebuie să proiectezi şi să dezvolţi organigrame.

Organigramele te duc la ştate de funcţiuni populate cu resurse umane. Şi vezi, acolo de câţi oameni avem nevoie şi ce calificări trebuie să aibă, în acel moment aplici pe ceea ce ai în prezent. Noi din BNS spunem de multă vreme că sunt dezechilibre în ceea ce priveşte resursele umane din mai multe puncte de vedere.

În ceea ce priveşte pregătirea profesională a resursei umane existente şi trebuie să intervii cu programe de pregătire, să identifici pe altele surplusul de personal, acolo e normal să intervii cu procese de evaluare internă şi să stabileşti care din resursele umane îţi rămân. Sunt alte instituţii care au deficit de personal. De exemplu zona de administraţie a penitenciarelor.

Pe unele din activităţi poţi să vii cu digitalizare, dezvoltări IT. Procesele astea de restructurare nu sunt nişte lucruri care să se facă cum le-a făcut guvernul României prin aplicarea unui act normativ după mintea lor, cum s-au gândit unii, că noi aşa trebuie să facem, trebuie să reducem cheltuielile. Exista situaţii care ne duc din rău în mai rău, dintr-o criză în altă criză.

Nimeni nu a făcut nimic şi România a pierdut acei bani. Evident că sunt îngrijorări. BNS s-a dus şi cu un pachet de propuneri atunci când se discuta bugetul, le-am zis, ştiu că avem probleme cu cheltuielile, BNS vă propune, pentru că o să faceţi acum restructurări sub presiunea golului de finanţare, a deficitului, şi înseamnă că o să daţi din păcate afară oameni de bună calitate şi care nu sunt cu carnet de partid şi o să păstraţi în anumite instituţii publice centrale sau locale clientela de partid chiar dacă nu au expertiza necesară şi o să rămânem cu oameni slab calificaţi pentru funcţiile respective.

Şi asta înseamnă servicii de proastă calitate. Şi le-am zis să-şi asume public o reformă legislativă prin care să fie stabilite prin lege care sunt locurile cu numiri politice. Dar când au plecat din funcţii să plece şi oamenii aceia din funcţii. Lucrul acesta nu s-a întâmplat în România, iar mai multe instituţii publice s-au suprapopulat. În rest instituţiile publice locale şi centrale să rămână cu corpul de funcţionari, care sunt tehnici, cu contracte pe perioadă nedeterminată. Vor da afară din nou oameni bine pregătiţi profesional ca să păstreze camarila de partid", a declarat președintele Blocului Național Sindical.

Ministerul Energiei a anunțat că implementează măsuri de eficientizare la Complexul Energetic Valea Jiului prin reducerea funcţiilor de conducere şi a cheltuielilor. Astfel, conducerea Complexului a decis reducerea a 26 de funcţii de conducere dintr-un total de 84, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă de 33%. Ministerul arată că această măsură va genera economii substanţiale, estimându-se o reducere a cheltuielilor de până la 7 milioane de lei până în 2032, îmbunătăţind eficienţa financiară a companiei.

La nivelul întregului minister, reducerea de posturi este de 27%, a mai spus ministrul recent. El a adăugat că de asemenea, ministerul reduce cheltuielile de protocol cu 60.000 de lei pe an, de exemplu, cafea sau apă îmbuteliată şi trece de la sistemul de apă îmbuteliată, la un sistem bazat pe filtre. La Romsilva, ministrul Mediului a făcut verificări la Romsilva, instituția cu prime de pensionare de până la 100 de mii de euro. Mircea Fechet a cerut companiei un plan de reorganizare care va duce la desființarea regiilor neproductive.

Şeful Cancelariei premierului, Ştefan Radu Oprea, a vorbit recent despre măsurile de raţionalizare a cheltuielilor publice şi de reducere a cheltuielilor cu personalul, la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului, al Secretariatului General al Guvernului şi al autorităţilor care sunt sub directa coordonare. El a spus s-a ajuns la un total de 1.814 funcţii de personal contractual şi funcţionari publici care pot fi reduse. El a precizat că vor mai fi reduceri de funcţii de conducere pentru că, reducând numărul de angajaţi, în organigramă, în anumite compartimente nu vor mai fi servicii şi atunci vor dispărea funcţii de şef-serviciu.

Preşedintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că a continuat „reorganizarea" începută de predecesorul său Ilie Bolojan. Abrudean a spus despre reorganizarea instituţiei, că în jurul datei de 17 mai se va finaliza procedura. El a arătat că au plecat până în prezent 25 sau 27 persoane şi momentan, suspendaţii de drept nu pot fi eliminaţi sau obligaţi să se întoarcă.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Ciprian Şerban, a declarat că restructurarea va avea loc şi la Camera Deputaţilor, unde ar urma să plece cel puţin 200 de persoane, din totalul de 1600 de angajaţi cât are instituţia în prezent.

Câți bugetari sunt în România
Total posturi ocupate: 1.306.893

Administrație publică centrală: 838.323
Instituții finanțate integral din bugetul de stat: 619.119

Administrația Prezidențială: 302

Senatul României: 869

Camera Deputaților: 1.715

Înalta Curte de Casație și Justiție: 14.783

Curtea Constituțională: 106

Consiliul Legislativ: 95

Curtea de Conturi: 1.659

Consiliul Concurenței: 362

Avocatul Poporului: 145

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității: 204

Consiliul Național al Audiovizualului: 121

Secretariatul General al Guvernului: 4.601

Ads
Ministerul Afacerilor Externe: 2.090

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: 808

Ministerul Finanțelor: 24.542

Ministerul Justiției: 2.772

Ministerul Apărării Naționale: 78.844

Ministerul Afacerilor Interne: 124.517

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: 3.947

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 5.718

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: 3.348

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: 609

Ministerul Educației: 307.544

Ministerul Sănătății: 18.320

Ministerul Culturii: 440

Ministerul Public: 6.127

Agenția Națională de Integritate: 94

Serviciul de Protecție și Pază: 1.485

Serviciul de Telecomunicații Speciale: 3.008

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului: 1.540

Ministerul Energiei: 362

Academia Română: 3.233

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor: 227

Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist: 20

Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat: 75

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării: 74

Agenția Națională de Presă AGERPRES: 246

Institutul Cultural Român: 125

Consiliul Superior al Magistraturii: 478

Autoritatea Electorală Permanentă: 412

Secretariatul de Stat pentru Culte: 38

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal: 37

Consiliul Economic și Social: 34

Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor: 81

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului: 154

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: 2.030

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților: 139

Academia Oamenilor de Știință din România: 30

Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenției: 23

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării: 319

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: 267

Instituții finanțate integral din bugetele asigurărilor sociale: 9.214

Instituții subvenționate din bugetul de stat și bugetul asigurărilor pentru șomaj: 44.339

Instituții finanțate integral din venituri proprii: 165.651

Unități sanitare finanțate din FNUASS: 81.486

Unități de învățământ superior de stat: 70.102

Alte instituții: 14.063

Administrație publică locală: 468.570
Instituții finanțate integral din bugetele locale: 287.022

Învățământ preuniversitar: 4.814

Autorități executive locale: 282.208

Instituții finanțate integral sau parțial din venituri proprii: 181.548

Unități sanitare din rețeaua sanitară a autorităților locale: 146.825