15 martie a fost declarată Ziua Maghiarilor din România

• Tweet

15 martie a fost declarată Ziua Maghiarilor din România. Decizia a fost luată în comisiile comune de administratie şi drepturile omului din Senat. În plus, ziua de 15 martie ar urma să fie zi liberă.

15 martie a fost declarată Ziua Maghiarilor din România în aceeași zi în care UDMR a negociat atâta cu tabăra lui Sorin Grindeanu, cât și cu cea a lui Liviu Dragnea, în legătură cu modul în care se va poziționa UDMR miercuri, când va fi votată moțiunea de cenzură. Proiectul de lege prin care 15 martie să fie declarată Ziua Maghiarilor din România a fost depus în Parlament chiar pe 15 martie 2017. În expunerea de motive a inițiativei semnate de 30 de parlamentari se precizează că data de 15 martie amintește de idealurile revoluției pașoptiste, care „a unit intelectualitatea maghiară cu cea europeană și i-a adus alături și pe gânditorii și erudiții români din acele vremuri", amintindu-i pe Gheorghe Barițiu și Nicolae Bălcescu.

Tot luni, la ora 18:00, urmează să se întâlnească Comisiile pentru administrație publică și juridică de la Camera Deputaților, care vor discuta proiectul UDMR privind folosirea limbilor minorităților în administrația publică. Mai exact, legea actuală prevede ca, în cazul în care populația minoritară este de peste 20%, să se folosească limba maternă de către autorități, instituții, prefecturi, servicii publice deconcentrate. Proiectul de lege depus de parlamentarii UDMR propune scăderea acestui procent la 10%.

În ceea ce privește moțiunea de cenzură, UDMR a anunțat că parlamentarii vor decide miercuri cum votează. Cu toate acestea, UDMR înclină să voteze moțiunea de cenzură. În plus, de la discuțiile cu liderii PSD, președintele UDMD Kelemen Hunor a ieșit cu un teanc de proiecte de lege și a spus că „nu e normal ca o majoritate să nu-și poată schimba Guvernul".

După ce senatorii au adoptat proiectul care prevede ca 15 martie să fie declarată Ziua Maghiarilor din România, trei comisii din Camera Deputaților au fost convocate, luni, pentru a da undă verde unui alt proiect important pentru comunitatea maghiară, cel referitor la extinderea folosirii limbii materne și la posibilitatea arborării steagului secuiesc.

După votul din comisii, la fel ca în cazul proiectului privind ziua de 15 martie, trebuie dat și votul în plen, după care proiectele trec la cealaltă Cameră, conform Digi 24. Proiectul UDMR de amendare a Legii administrației publice locale conține mai multe modificări importante. Una dintre ele privește pragul de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii materne. În prezent, acesta este de 20%, iar UDMR îl dorește redus la 10%.

Alte două articole aduc și ele modificări esențiale. Primul se referă la unitățile administrativ-teritoriale în care minoritarii au o pondere de peste 10% și prevede că autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale". Al doilea articol prevede că autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare (...) în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare".