• Tweet

Singapore a devenit prima țară care a aprobat vânzarea comercială a unei proteine cultivate "din nimic", conform sloganului său de marketing. Soleina, o pudră galbenă care seamănă cu parmezanul ras, este produsul microbilor care sunt hrăniți cu gaze - dioxid de carbon, hidrogen și oxigen - și nutrienți, anunță The Guardian.

Potrivit dezvoltatorului său, compania finlandeză Solar Foods, aceasta va fi folosită în produse precum carnea pe bază de plante, pâinea și produsele tartinabile. Singapore a apărut ca un punct fierbinte la nivel mondial pentru industria proteinelor alternative, cu startup-uri care se adună pe insulă pentru a dezvolta și lansa alternative fără animale la produsele tradiționale din carne.

Cei mai importanți producători din industria alimentară din lume s-au reunit săptămâna trecută în orașul-stat pentru summitul de inovare agroalimentară din Asia-Pacific, unde câteva zeci de startup-uri și grupuri de reflecție au convenit să se refere de acum înainte la carnea cultivată în laborator - cunoscută și sub numele de agricultură celulară - ca și "carne cultivată".

Mirte Gosker, director general al grupului de reflecție Good Food Institute (GFI) Asia-Pacific, spune că Singapore este "fără îndoială principalul centru de proteine alternative din Asia și, probabil, din lume".

Potrivit institutului, în prezent există cel puțin 36 de companii producătoare de proteine alternative cu sediul în oraș, care au strâns împreună fonduri de peste 213 milioane de dolari. Alături de Israel, guvernul din Singapore a fost "cel mai vocal și activ în susținerea proteinelor alternative" la nivel global, a constatat GFI, și a investit semnificativ în fonduri de pornire și de infrastructură.

Singapore este prima țară care a aprobat vânzarea comercială a cărnii cultivate, sub formă de nuggets de pui și piept de pui produse de Good Meat, o filială a firmei americane Eat Just. La summitul COP27, care începe duminică în Egipt, pavilionul din Singapore va oferi mostre de carne cultivată.

Ascensiunea statului Singapore în sectorul proteinelor alternative este parțial determinată de geografie. Insula se întinde pe o suprafață de puțin peste 700 km pătrați - și mai puțin de 1% din această suprafață este teren agricol. Profesorul William Chen, director al programului de știință și tehnologie alimentară de la Universitatea Tehnologică Nanyang, spune că Singapore se bazează pe importuri pentru mai mult de 90% din produsele sale alimentare, ceea ce îl face vulnerabil la penurie și la inflația prețurilor. "În timp de pace, importăm alimente din peste 170 de țări", spune Chen.

Guvernul a luat în considerare securitatea alimentară încă din 2014, spune el, în special în lumina "crizei iminente" a schimbărilor climatice. Guvernul a stabilit o strategie "30 by 30" - un obiectiv de a produce 30% din nevoile sale nutriționale la nivel local și în mod durabil până în 2030.

Strategia se concentrează pe creșterea producției de fructe, legume și ouă, dar guvernul a investit, de asemenea, în proteine alternative în anticiparea cererii viitoare. Se preconizează că cererea de alimente va crește la nivel mondial cu cel puțin 59% între 2005 și 2050, când, potrivit previziunilor ONU, populația globală va ajunge la 9,7 miliarde de locuitori.

Prof. Michelle Colgrave, care conduce Misiunea Proteinele viitorului la CSIRO, agenția științifică a guvernului australian, spune că urbanizarea și bunăstarea în creștere în unele părți din Asia și Africa vor duce la o cerere tot mai mare de proteine, în special de proteine de origine animală. "În același timp, pentru a aborda un deficit alimentar iminent, trebuie să avem aceste surse complementare de proteine... de la cele vegetale până la cele celulare".

Gosker spune că Singapore este singura țară în care "toți cei trei piloni ai proteinelor alternative" - pe bază de plante, pe bază de fermentare și cultivate - sunt vândute în comerț.

Potrivit lui Gosker, produsele pe bază de plante, cele mai răspândite, nu au ajuns încă la paritate de preț cu carnea convențională. Acestea cuprind proteine din grâu, soia, mazăre și leguminoase, precum și din alge, cum ar fi spirulina. Susie O'Neill, șefă a angajamentului industrial la thinktank Food Frontier, spune că există cel puțin 17 producători internaționali care vând produse proteice pe bază de plante în Singapore, inclusiv Beyond Meat și Impossible. Printre start-up-urile cu sediul în Asia se numără TiNDLE și OmniFoods.

În fermentarea de precizie, organismele unicelulare, cum ar fi drojdiile, sunt folosite pentru a produce o anumită proteină folosind o sursă de carbon - cum ar fi zaharurile sau, în cazul soleinei, gazele - și azotul ca ingrediente cheie. Tehnica este utilizată de firme precum Perfect Day pentru a produce proteine lactate fără vacă.

O'Neill subliniază că un proces similar este folosit de zeci de ani pentru a genera produse precum cheagul de origine non-animală pentru brânză. "De asemenea, insulina este produsă în acest mod, precum și unele vitamine, cum ar fi B12", spune ea.

Carnea cultivată, care a fost prezentată ca o alternativă sustenabilă din punct de vedere ecologic la carnea animală convențională, nu a ajuns încă pe piață. O'Neill estimează că există 11 companii de agricultură celulară care lucrează în Singapore, printre care Shiok Meat, care dezvoltă creveți, crabi și homari cultivați, și Good Meat, renumită pentru pepitele de pui.

"Se estimează că 1.000 de clienți au putut cumpăra "pui cultivat" printr-o serie de restaurante pop-up și de curse la scară mică, dar vânzările la scară largă sunt încă departe", spune Gosker. În ciuda reducerilor substanțiale de preț - primul burger cultivat în laborator a costat 300.000 de dolari pentru a fi produs în 2013 - cercetările critice sugerează că este posibil ca această carne cultivată să nu poată niciodată să concureze cu carnea convențională la preț.

Chen, care a făcut parte din consiliul de reglementare care a aprobat nuggets de pui cultivat în laborator, spune că în Singapore există mai puțină rezistență față de noile surse de hrană decât în țările cu industrii zootehnice mari, unde locul de muncă al fermierilor și al altor persoane din lanțul de aprovizionare cu carne ar putea fi în pericol. "Dacă dezvolți carne pe bază de plante sau cultivată [în locuri precum SUA sau Brazilia], te vei confrunta cu rezistență", spune el. "În Singapore, nu avem această problemă". Un alt avantaj este faptul că Singapore era deja un centru tehnologic. "În tranziția de la tehnologia biomedicală la dezvoltarea tehnologiei alimentare - nu trebuie să reinventezi roata", spune Chen. "Carnea cultivată este în mare măsură o altă formă de inginerie tisulară. Fermentarea de precizie este o altă industrie biologică".

Criticii proteinelor alternative au declarat că dezvoltarea acestora ar putea pune în pericol mijloacele de trai a milioane de producători de alimente și că investițiile ar putea deturna resursele de la "regionalizarea producției și procesării alimentelor, care este extrem de necesară". Unii au spus că sectorul consolidează o abordare "în centrul farfuriei" în ceea ce privește proteinele din alimentație, în loc să "sprijine schimbări transformaționale în modul în care mâncăm".

Chen nu consideră că proteinele alternative reprezintă o amenințare pentru producătorii tradiționali de carne. Este puțin probabil ca noile proteine să înlocuiască alimentele existente, ci mai degrabă ar trebui să ofere "noi opțiuni, astfel încât să fim mai bine pregătiți pentru viitoarele crize alimentare", spune el.