Arheologii români scormonesc prin Kârgâzstan să afle dacă ne înrudim cu sciţii. Ce au descoperit până acum

Postat la: 01.12.2019 |

Arheologii români scormonesc prin Kârgâzstan să afle dacă ne înrudim cu sciţii. Ce au descoperit până acum

Expediţia organizată de Muzeul Naţional al Banatului pe teritoriul kârgâz a cartografiat zeci de situri cu structuri arheologice complexe, pentru a compara movile funerare scitice cu cele găsite în Dobrogea.

Proiectul „Kârgâzstan - Înainte de Drumul Mătăsii" a debutat în 2018, iar ideea cercetătorilor a fost aceea de a documenta rutele alternative folosite înainte de a se fi stabilit cunoscutul Drum al Mătăsii din Evul Mediu.

Arheologii timişoreni Cristian Ardelean, Adriana Sărăşan şi Andrei Bălărie au încheiat, recent, al doilea an de cercetări în Republica Kârgâzstan. Echipei Muzeului Banatului li s-au alăturat doi reprezentanţi ai Muzeului de Preistorie şi Protoistorie din Berlin, Bernhard Heeb şi Anton Gass, specialişti cu o vastă experienţă în cercetările arheologice din Asia Centrală.

„Echipa de cercetare a Muzeului Naţional al Banatului a pornit în 2018 în căutarea unui răspuns la următoarea întrebare: care sunt rutele comerciale alternative utilizate în Epoca târzie a Bronzului şi la începutul Epocii Fierului în munţii Tian Shan. Am reuşit cartografierea a 30 de situri cu structuri arheologice complexe şi movile funerare cu structuri adiacente de pe teritoriul Kârgâzstanului. Activitatea de teren, desfăşurată pe Platoul Suusamyr, între 29 iulie şi 4 octombrie 2019, a constat în utilizarea unor tehnici specifice de achiziţie şi analiză a datelor spaţiale precum cartografierea movilelor funerare cu ajutorul dronei", a spus Andrei Bălărie, care a fost şi coordonatorul expediţiei.

SCIŢII AU AJUNS PÂNĂ ÎN DOBROGEA

Movilele din Kârgâzstan sunt identice cu cele din Dobrogea, doar că la noi, din cauza agriculturii intensive, nu se mai pot vedea foarte bine. Arheologii vor să stabilească care au fost modificările peisagistice survenite din vremurile scitice până în prezent în spaţiul din Asia Centrală până în Dobrogea.

„Vrem să aflăm în ce măsură există o punte comună între movilele funerare din Asia Centrală şi movilele funerare de pe teritoriul ţării noastre, în principal în Dobrogea, care au aparţinut aceleiaşi populaţii scite. Movilele funerare au fost construite începând din Eneolitic şi Epoca Bronzului (mileniile al IV-lea şi al III-lea î.Hr.) până în Evul Mediu timpuriu, cuvântul rusesc «kurgan» fiind folosit pentru descrierea movilelor specifice Epocii Fierului (800-200 î.Hr.). În jurul acestora se întâlnesc de regulă o serie de elemente adiacente, precum şanţuri rectangulare sau circulare, valuri circulare de pământ, cercuri de pietre, morminte din pietre. Vrem să vedem care putea să fie aşa-zisul peisaj în jurul lor. Noi nu mai avem păstrat la noi în ţară acest peisaj, datorită agriculturii intensive pe care o practicăm. Acolo toate aceste zone sunt încă virgine. Probabil ne va da o idee cum am putea reconstrui peisajul, cum ar fi putut să arate. Prin săpăturile arheologice vom putea ajunge la anumite concluzii", mai spune Andrei Bălărie.

Triburile rătăcitoare ale sciţilor au ocupat părţi din Dacia până prin secolul al II-lea î.Hr., când urma lor se pierde printre geţi. Sciţii, un neam de păstori, foarte buni luptători, locuiau în stepele din nordul Mării Negre. Călăreţi neînfricaţi, ei se foloseau mai ales de arc, iar năvălirile lor erau înspăimântătoare. Atraşi de bogăţiile dacilor, sciţii au încercat să supună Dacia. Grupuri de călăreţi sciţi au reuşit să ajungă în Transilvania, iar altele au pătruns în Dobrogea. Timp de trei sute de ani s-au dat lupte între sciţi şi daci.

„VOM VEDEA ÎN CE MĂSURĂ NE ÎNRUDIM CU ACELE POPULAŢII"

Nu este exclus ca românii să fie înrudiţi şi cu sciţii, afirmă arheologul Andrei Bălărie. În ce măsură, vom putea afla doar după probele ADN, care pot fi obţinute după începerea săpăturilor arheologice.

„Acele populaţii care au trăit în spaţiul dobrogean în timp s-au contopit genetic şi cu noi. În momentul în care vom efectua şi cercetările arheologice şi vom începe să facem probe ADN vom putea vedea, prin comparaţie, în ce măsură ne înrudim cu acele populaţii sau în ce măsură nu ne înrudim cu ele. În acest culoar euro-asiatic, pe care există această mişcare de populaţie, până în Evul Mediu târziu, sciţii nu sunt singurii care călătoresc. Sunt populaţii turcice timpurii, sunt populaţiile avare care au un impact foarte mare asupra Europei Centrale. Înţelegând începutul, poţi să înţelegi şi prezentul", a explicat Andrei Bălărie.

„ŞTIU SĂ SE MULŢUMEASCĂ CU PUŢIN ŞI SĂ SE BUCURE DE CEEA CE AU"

Movilele funerare erau pentru populaţia scitică un fel de temple sau locuri de ceremonii, foarte răspândite pe teritoriul Eurasiei. În acestă expediţie, arheologii au identificat structuri din substratul movilelor funerare prin intermediul investigaţiilor magnetometrice.

„Sunt responsabilă de analiza spaţială. Lucrez la un articol pentru dezvoltarea unui algoritm de detectare automată a movilelor funerare. Legat de Kârgâzstan, am fost impresionată de diversitatea peisajului din acel spaţiu. Spre deosebire de mediul european, este mult mai exotic. Oamenii sunt calzi, zâmbitori şi ştiu să se bucure puţin mai mult decât noi, ştiu să se mulţumească cu puţin", a declarat arheologul Adriana Sărăşan.

Consiliul Judeţean Timiş a alocat pentru expediţia de anul acesta 100.000 de lei, iar proiectul va continua şi în anii viitori, acesta fiind întins pe o perioadă de cinci ani.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Arheologii români scormonesc prin Kârgâzstan să afle dacă ne înrudim cu sciţii. Ce au descoperit până acum

Postat la: 01.12.2019 |

0

Expediţia organizată de Muzeul Naţional al Banatului pe teritoriul kârgâz a cartografiat zeci de situri cu structuri arheologice complexe, pentru a compara movile funerare scitice cu cele găsite în Dobrogea.

Proiectul „Kârgâzstan - Înainte de Drumul Mătăsii" a debutat în 2018, iar ideea cercetătorilor a fost aceea de a documenta rutele alternative folosite înainte de a se fi stabilit cunoscutul Drum al Mătăsii din Evul Mediu.

Arheologii timişoreni Cristian Ardelean, Adriana Sărăşan şi Andrei Bălărie au încheiat, recent, al doilea an de cercetări în Republica Kârgâzstan. Echipei Muzeului Banatului li s-au alăturat doi reprezentanţi ai Muzeului de Preistorie şi Protoistorie din Berlin, Bernhard Heeb şi Anton Gass, specialişti cu o vastă experienţă în cercetările arheologice din Asia Centrală.

„Echipa de cercetare a Muzeului Naţional al Banatului a pornit în 2018 în căutarea unui răspuns la următoarea întrebare: care sunt rutele comerciale alternative utilizate în Epoca târzie a Bronzului şi la începutul Epocii Fierului în munţii Tian Shan. Am reuşit cartografierea a 30 de situri cu structuri arheologice complexe şi movile funerare cu structuri adiacente de pe teritoriul Kârgâzstanului. Activitatea de teren, desfăşurată pe Platoul Suusamyr, între 29 iulie şi 4 octombrie 2019, a constat în utilizarea unor tehnici specifice de achiziţie şi analiză a datelor spaţiale precum cartografierea movilelor funerare cu ajutorul dronei", a spus Andrei Bălărie, care a fost şi coordonatorul expediţiei.

SCIŢII AU AJUNS PÂNĂ ÎN DOBROGEA

Movilele din Kârgâzstan sunt identice cu cele din Dobrogea, doar că la noi, din cauza agriculturii intensive, nu se mai pot vedea foarte bine. Arheologii vor să stabilească care au fost modificările peisagistice survenite din vremurile scitice până în prezent în spaţiul din Asia Centrală până în Dobrogea.

„Vrem să aflăm în ce măsură există o punte comună între movilele funerare din Asia Centrală şi movilele funerare de pe teritoriul ţării noastre, în principal în Dobrogea, care au aparţinut aceleiaşi populaţii scite. Movilele funerare au fost construite începând din Eneolitic şi Epoca Bronzului (mileniile al IV-lea şi al III-lea î.Hr.) până în Evul Mediu timpuriu, cuvântul rusesc «kurgan» fiind folosit pentru descrierea movilelor specifice Epocii Fierului (800-200 î.Hr.). În jurul acestora se întâlnesc de regulă o serie de elemente adiacente, precum şanţuri rectangulare sau circulare, valuri circulare de pământ, cercuri de pietre, morminte din pietre. Vrem să vedem care putea să fie aşa-zisul peisaj în jurul lor. Noi nu mai avem păstrat la noi în ţară acest peisaj, datorită agriculturii intensive pe care o practicăm. Acolo toate aceste zone sunt încă virgine. Probabil ne va da o idee cum am putea reconstrui peisajul, cum ar fi putut să arate. Prin săpăturile arheologice vom putea ajunge la anumite concluzii", mai spune Andrei Bălărie.

Triburile rătăcitoare ale sciţilor au ocupat părţi din Dacia până prin secolul al II-lea î.Hr., când urma lor se pierde printre geţi. Sciţii, un neam de păstori, foarte buni luptători, locuiau în stepele din nordul Mării Negre. Călăreţi neînfricaţi, ei se foloseau mai ales de arc, iar năvălirile lor erau înspăimântătoare. Atraşi de bogăţiile dacilor, sciţii au încercat să supună Dacia. Grupuri de călăreţi sciţi au reuşit să ajungă în Transilvania, iar altele au pătruns în Dobrogea. Timp de trei sute de ani s-au dat lupte între sciţi şi daci.

„VOM VEDEA ÎN CE MĂSURĂ NE ÎNRUDIM CU ACELE POPULAŢII"

Nu este exclus ca românii să fie înrudiţi şi cu sciţii, afirmă arheologul Andrei Bălărie. În ce măsură, vom putea afla doar după probele ADN, care pot fi obţinute după începerea săpăturilor arheologice.

„Acele populaţii care au trăit în spaţiul dobrogean în timp s-au contopit genetic şi cu noi. În momentul în care vom efectua şi cercetările arheologice şi vom începe să facem probe ADN vom putea vedea, prin comparaţie, în ce măsură ne înrudim cu acele populaţii sau în ce măsură nu ne înrudim cu ele. În acest culoar euro-asiatic, pe care există această mişcare de populaţie, până în Evul Mediu târziu, sciţii nu sunt singurii care călătoresc. Sunt populaţii turcice timpurii, sunt populaţiile avare care au un impact foarte mare asupra Europei Centrale. Înţelegând începutul, poţi să înţelegi şi prezentul", a explicat Andrei Bălărie.

„ŞTIU SĂ SE MULŢUMEASCĂ CU PUŢIN ŞI SĂ SE BUCURE DE CEEA CE AU"

Movilele funerare erau pentru populaţia scitică un fel de temple sau locuri de ceremonii, foarte răspândite pe teritoriul Eurasiei. În acestă expediţie, arheologii au identificat structuri din substratul movilelor funerare prin intermediul investigaţiilor magnetometrice.

„Sunt responsabilă de analiza spaţială. Lucrez la un articol pentru dezvoltarea unui algoritm de detectare automată a movilelor funerare. Legat de Kârgâzstan, am fost impresionată de diversitatea peisajului din acel spaţiu. Spre deosebire de mediul european, este mult mai exotic. Oamenii sunt calzi, zâmbitori şi ştiu să se bucure puţin mai mult decât noi, ştiu să se mulţumească cu puţin", a declarat arheologul Adriana Sărăşan.

Consiliul Judeţean Timiş a alocat pentru expediţia de anul acesta 100.000 de lei, iar proiectul va continua şi în anii viitori, acesta fiind întins pe o perioadă de cinci ani.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE