• Tweet

Cifrele oficiale comunicate prin sistemul de Monitorizare a Calității Aerului arată că limitele nivelului de poluare din Capitală au fost depășite pentru acest an. Mai mult, Greenpeace România arată că sistemul de monitorizare funcționează cu sincope majore, situație recunoscută de autorități.

Două dintre stațiile de monitorizare a calității aerului din Capitală, amplasate în centrul orașului, B3 și B6, respectiv de pe bulevardul Mihai Bravu și de pe Calea Victoriei, funcționează cu întreruperi. Practic, stațiile trebuie să înregistreze valorile de poluare pentru fiecare zi a anului, însă, în realitate, așa cum se poate vedea și dintr-un grafic publicat pe site-ul Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, pentru foarte multe zile nu sunt comunicate date.

Chiar și așa, cu zeci de zile lipsă, valorile au fost depășite pentru acest an, cel puțin în ceea ce privește poluarea cu praf (particule în suspensie - PM10)

„Cele două stații din centrul orașului care monitorizează doar poluarea din trafic, B6 și B3, adică la Cercul Militar și pe bulevardul Mihai Bravu, sunt cele mai importante, fiind cele mai centrale, mai ales B6, dar au foarte multe întreruperi. Cel puțin la PM10, pulberi în suspensie (praf), și la dioxid de azot lipsesc date. Pentru praf ai voie la 35 de depășiri pe an, adică 35 de zile în care se depășesc valorile limită, respectiv media de peste 50 ug/m3 (50 de micrograme pe metru cub) pe o zi. Ca atare, dacă ai 35 de astfel de zile cu depășiri se consideră că ai o problemă cu praful. Ei bine, la B3 s-au atins deja 39 de zile și la B6 sunt 25 de depășiri, dar au avut peste 50 de zile de întrerupere, și e curios ce s-a întâmplat în acele zile pentru care nu există date", a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Așadar, chiar și cu zeci de zile pentru care nu s-au comunicat date, limita anuală pentru 2019 a fost oricum depășită în centrul orașului.

Mai mult, pentru anumite zile din 2019, potrivit datelor publicate prin sistemul de monitorizare - gestionat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului - valorile de poluare au fost aproape duble față de limita admisă.

Potrivit lui Alin Tănase, în ceea ce privește poluarea cu dioxid de azot, valorile anuale au fost depășite și la B3 și la B6, în anii trecuți (inclusiv 2018), și este de părere că și pentru acest an se vor depăși normele admise.

Cum se face monitorizarea în aceste stații, și mai ales de ce există întreruperi, explică Gabriel Ciuiu, șef serviciu Monitorizare și Laboratoare în cadrul Agenției pentru Protecția Mediului București:

„Avem în toate stațiile de monitorizare din București metoda gravimetrică, care presupune că se face aspirație automat în filtre, și se cântărește ulterior nivelul de concentrație în laborator. Asta înseamnă că noi mergem la două săptămâni la fiecare stație și ridicăm aceste filtre. Fiind această metodă de analiză, datele gravimetrice de PM10 sunt disponibile pe site la aproximativ trei săptămâni de la recoltare", explică Ciuiu.

Reprezentantul de la Protecția Mediului recunoaște că stațiile se și blochează.

„Mai există perioade în care se blochează magazia, și atunci această perioadă de două săptămâni este pierdută. Se blochează, este un prelevator automat, unde se pun filtrele, iar la ora 12 noaptea prelevatorul ia un alt filtru și îl pune la aspirat, și tot așa, după 24 de ore, se trece la un alt filtru. Dacă din diverse motive un filtru se blochează în sistem, nu avem ce face", mai spune Ciuiu, care precizează că, în ciuda faptului că sunt zile „sărite", datele sunt suficiente pentru o medie anuală.

Curios este însă și faptul că stația de la Cercul Militar, de pe Calea Victoriei, este acoperită de mai mulți arbuști, așa cum se poate vedea și din imaginile surprinse de reporterii MEDIAFAX.

„Faptul că stația de la CCA este acoperită de câțiva copaci este o problemă. Mie îmi este destul de clar că acei copăcei nu au ce căute în fața stației, pentru că blochează fluxul de aer care ar trebui să circule liber și să ajungă la filtrele de recoltare", mai spune Alin Tănase.

Până la scăderea nivelului de poluare din București, care nu se poate face decât cu politici drastice din partea Municipalității, cetățenii orașului sunt expuși la riscuri mari de îmbolnăvire.

„Afectarea este în principal pe bolile respiratorii și pe bolile cardiovasculare, în sensul că la capitolul boli respiratorii se agravează și crește riscul agravării, ale astmului bronșic și ale emfizemului pulmonar. Crește riscul de infecții respiratorii, exacerbări ale acestor boli. Poluarea este factorul doi în generarea cancerului pulmonar, după fumat, tabagism, deci poate avea și influența asta. Iar în privința bolilor cardiovasculare, în special pentru pacienții care sunt cu boli coronariene, poate să aducă agravări ale acestora", a explicat, pentru Mediafax, dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog.

De altfel, avertizări în acest sens sunt publicate și pe site-ul Rețelei de Monitorizare, unde se specifică faptul că cei care au cel mai mult de suferit din cauza poluării sunt copiii.

„Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil (...). Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură", se arată pe portalul de monitorizare a calității aerului.

Principalele surse de poluare cu particule în suspensie în orașe sunt activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației sau centralele termoelectrice.

Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora, cât și datorită arderilor incomplete.