• Tweet

Ministrul Mediului, Costel Alexe, sustine ca, de acum incolo, rolul principal al padurii statului de la Baneasa va fi acela de a proteja sanatatea bucurestenilor. Iar asta inseamna ca Romsilva nu va mai putea taia mii de arbori din aceasta padure, pentru a vinde lemnul.

Inca de la jumatatea lunii decembrie, Ocolul Silvic din Bucuresti a inceput sa taie copaci din Padurea Baneasa (aflata, in parte, pe teritoriul Sectorului 1 al Capitalei).

Peste o suta de bucuresteni s-au alarmat si au sunat la 112, ca sa reclame taierile. Garda Forestiera a facut controale in padure. Dar, potrivit inspectorul sef Badea Dumitrascu, aceste controale n-au scos la iveala nicio neregula.

"Inainte de toate, cele 24 de hectare (de pe care Ocolul Silvic Bucuresti avea aprobare sa taie 1.679 de arbori - n.red.) sunt in proprietatea publica a statului (adica apartin Romsilva, care si pazeste si intretine aceasta padure - n.red.).

Acolo - conform amenajamentelor silvice - s-au executat lucrari de rarituri. Aceste rarituri au rolul ca arborii care impiedica dezvoltarea altora, de mare valoare, sa fie scosi.

Se creeaza spatiu corespunzator dezvoltarii arborilor de viitor. Pentru asta se fac rariturile, repet prevazute in amenajamentele silvic.

S-au executat marcarile respective (stantarea, cu un ciocan special, a bazei copacilor care urmeaza sa fie taiati - n.red.), s-au autorizat si s-au facut taierile.

Autorizarea o face administratorul padurii, adica Ocolul Silvic (al Bucurestiului, in acest caz - n.red.)", a declarat inspectorul sef al Garzii Forestiere Bucuresti pentru Ziare.com.

Amenajamentul silvic despre care vorbeste seful Garzii Frestiere e un plan - cuprinzand, de regula, mai multe volume - intocmit de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura. Odata aprobat, un amenajament silvic e valabil 10 ani.

In amenajament sunt prevazute lucrarile pe care silvicultorii trebuie sa le execute, an de an, in padure. Acolo e scris ce si cat sa taie si sa vanda. Abaterile de la indicatiile din amenajamentul silvic sunt permise doar in situatii exceptionale. Spre exemplu, daca o calamitate s-a abatut asupra padurii.

Berceanu (USR): Rariturile trebuiau facute acum 10 ani. Acum nu mai aveau rost

Consilierul general Octavian Berceanu (USR), inginer silvic de profesie, spune, insa, ca rariturile facute in ultima luna in Padurea Baneasa nu erau necesare.

"Spatiu era suficient acolo. Oricum, varsta padurii pana la care se fac rarituri este deja depasita. Rariturile se fac cand padurea are intre 30 si 60 de ani. Dupa 60 de ani, padurea este lasata vreme de 40 de ani sa creasca in volum si intervii. Si abia pe la 100 de ani faci taieri.

Depinde si de speciile de arbori. Acolo am avut intial padure de cer. Dupa taieri succesive, predominant a devenit teiul. Si, apoi, s-a incercat o revenire la structura initiala, cu cer, frasin si paltin.

Taierile din ultima perioada sunt, intr-adevar, prevazute in amenajamentul silvic. Doar ca ele trebuiau facute acum 10 ani. Nu s-au facut atunci, iar acum se fac pentru a fi bifate. Dar nu isi mai au rostul acum.

Nici social nu e fair-play sa taie. De acea padure beneficiem noi, 2 milioane de oameni din Bucuresti. Daca vrei lemn pentru industrie, poti taia, bineinteles in conditiile legii, de sus, de la munte. Dar nu din Sectorul 1!", a explicat Octavian Berceanu.

Ministrul Mediului: Din martie, schimbam statutul padurii

Dupa ce a vizitat padurea, miercuri dimineata, ministrul Mediului, Costel Alexe, a declarat ca va schimba destinatia corpurilor de padure ale statului de la Baneasa.

"Vreau sa va anunt ca, incepand cu luna martie, Padurea Baneasa va arata astfel: toate cele 374 de hectare care sunt in proprietatea statului, in administrarea Romsilva, vor ajunge doar padure de protectie, de la cea de productie, astfel incat ea va fi clasificata ca padure-parc, aici nemaiputandu-se interveni cu lucrari silvice pentru exploatarea arborilor sanatosi, ci doar daca este vorba de igienizare sau daca este vorba despre vreo doboratura.

In momentul de fata, vreau sa anunt pe toti bucurestenii, pe toti romanii, ca padurea Baneasa va redeveni asa cum ar fi trebuit sa fie, adica plamanul verde al Capitalei", a spus Alexe, intr-o conferinta sustinuta in Padurea Baneasa, citat de Agerpres.

In plus, sustine ministrul Mediului, si padurile private ar trebui supuse unui regim similar.

"La finele anului trecut a expirat amenajamentul silvic pentru cele 63% de padure privata (din padurea Baneasa - n.red.) si suntem in discutii in cadrul ministerului ca in urmatorul amenajament silvic, valabil pentru urmatorii zece ani, sa introducem aceasta padure din T3, care este si de productie, in T2 care va fi doar padure de protectie.

Amenajamentul silvic se refera la suprafete mai mari de 10 hectare. In padurea Baneasa avem un numar de o suta si ceva de proprietari privati de padure cu suprafete mai mici de 10 hectare, care, in mod legal, pot exploata 5 mc pe an/hectar, mult sub capacitatea de reproductie a padurii.

Din datele pe care le avem, inteleg ca pentru aceste suprafete ale proprietarilor de padure privata media de exploatare a fost de 2 - 2,2 mc/an/hectar", a spus Alexe, citat de Agerpres.

In context, Octavian Berceanu sustine ca e corect ca proprietarii sa nu mai taie copaci din padurea Baneasa. Dar ca, in cazul in care li se impune asa ceva, ar trebui despagubiti.

"Proprietarii padurii - indiferent daca vorbim despre institutiile statului sau despre privati, care detin cam 60% din suprafata de la Baneasa - n-ar trebui sa li se permita sa mai faca productie de lemn. Dar pentru asta ar trebui despagubiti. E logic: ei nu beneficiaza, din punct de vedere al productiei, de padurea lor. In schimb noi, bucurestenii, beneficiem de pe urma existentei ei.

Si, din pacate, despagubiri de acest tip nu s-au mai dat in Romania din 2009 incoace", a mai spus Berceanu.

Una peste alta, daca ministrul Alexe se tine de cuvant, padurea de la Baneasa ar putea prospera, in loc sa fie taiata ras.

"Se taie la 100 de ani (arbori de esenta tare, cum ar fi cerul - n.red.) din cauza ca ulterior lemnul isi pierde din valoarea comerciala. Dar un arbore care nu e taiat la 100 de ani mai poate trai inca 200 de ani. In zona n-ar trebui sa se ajunga la taieri rase. Iar copacii care cad pot fi lasati in padure, sa ajute ecosistemul.

La noi se face inca silvicultura bazata pe ceea ce se credea in anii '60. Pe atunci se spunea ca, fara ajutorul omului, padurea ar muri. Si e fals. Moare tocmai padurea in care omul intervine. Iar cele mai valoroase paduri sunt cele virgine, in care omul nu a intervenit.

Revenind la Baneasa, nu va fi nevoie de taieri masive. Intretinerea si regenerarea padurii se pot face pe parcurs", a mai spus Berceanu.