CCR Prelungirea mandatului şefului Statului Major General de către preşedintele României este neconstituţională

Postat la: 04.06.2019 |

CCR Prelungirea mandatului şefului Statului Major General de către preşedintele României este neconstituţională

Prevederea potrivit căreia mandatul şefului Statului Major al Apărării se poate prelungi de către preşedintele României cu până la un an este neconstituţională, au decis, marţi, judecătorii Curţii Constituţionale.

CCR a stabilit că sintagma 'cu posibilitatea de prelungire cu până la un an' din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională.

În procesul în care Ministerul Apărării Naţionale solicita anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an".

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'cu posibilitatea de prelungire cu până la un an' din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională", precizează CCR într-un comunicat.

Curtea a reţinut că sintagma menţionată este lipsită de claritate şi încalcă astfel dispoziţiile art. 1 alin.(5) din Constituţie, întrucât nu prevede condiţiile şi procedura de urmat pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională.

În martie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN, în cadrul procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

Sesizarea a fost invocată din oficiu de către judecătorul care se ocupa de acest caz, Silviu Barbu, la un termen anterior al procesului, făcând trimitere la mai multe articole din Constituţie privind la rolul şi atribuţiile preşedintelui (art. 80, 92, 94, 100), raportul şefului statului cu Guvernul, dar şi textele constituţionale privind forţele armate şi CSAT.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".

Pe 10 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. Iniţial, pe 31 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea MApN şi a suspendat decretul semnat de Iohannis. Preşedintele a făcut recurs la Instanţa supremă şi a câştigat în final procesul cu Ministerul Apărării.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

CCR Prelungirea mandatului şefului Statului Major General de către preşedintele României este neconstituţională

Postat la: 04.06.2019 |

0

Prevederea potrivit căreia mandatul şefului Statului Major al Apărării se poate prelungi de către preşedintele României cu până la un an este neconstituţională, au decis, marţi, judecătorii Curţii Constituţionale.

CCR a stabilit că sintagma 'cu posibilitatea de prelungire cu până la un an' din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională.

În procesul în care Ministerul Apărării Naţionale solicita anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an".

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'cu posibilitatea de prelungire cu până la un an' din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională", precizează CCR într-un comunicat.

Curtea a reţinut că sintagma menţionată este lipsită de claritate şi încalcă astfel dispoziţiile art. 1 alin.(5) din Constituţie, întrucât nu prevede condiţiile şi procedura de urmat pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională.

În martie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN, în cadrul procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

Sesizarea a fost invocată din oficiu de către judecătorul care se ocupa de acest caz, Silviu Barbu, la un termen anterior al procesului, făcând trimitere la mai multe articole din Constituţie privind la rolul şi atribuţiile preşedintelui (art. 80, 92, 94, 100), raportul şefului statului cu Guvernul, dar şi textele constituţionale privind forţele armate şi CSAT.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile legale prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, respectiv articolul 32, alineatul 5, conform căruia 'şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an'".

Pe 10 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă. Iniţial, pe 31 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea MApN şi a suspendat decretul semnat de Iohannis. Preşedintele a făcut recurs la Instanţa supremă şi a câştigat în final procesul cu Ministerul Apărării.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE