• Tweet

Cercetătorii au eliminat, timp de trei luni, postările surselor care răspândesc constant informații false din feedurile a aproape 16.000 de utilizatori Facebook și Instagram. Expunerea la dezinformare a scăzut cu circa 70%. Convingerile politice ale acestor oameni nu s-au schimbat măsurabil. Nici măcar în cazul celor care consumau cel mai mult astfel de conținut.

Este concluzia unuia dintre cele mai ample experimente realizate vreodată în interiorul unei platforme de socializare, publicat în revista Science Advances și realizat de o echipă de universitari independenți în parteneriat cu cercetători de la Meta.

Reducerea drastică a postărilor provenite de la surse care răspândesc în mod repetat informații false nu a modificat măsurabil convingerile politice ale utilizatorilor Facebook și Instagram. Este concluzia surprinzătoare a unui studiu realizat pe datele a peste 430 de milioane de conturi și completat cu un experiment desfășurat timp de trei luni pe feedurile reale ale aproape 16.000 de persoane.

Rezultatul nu înseamnă că dezinformarea este inofensivă sau că moderarea conținutului nu este necesară. Cercetarea arată, în schimb, că expunerea este concentrată în rândul unei minorități și că opiniile construite în timp, în interiorul unor comunități și „camere de ecou", nu dispar doar pentru că anumite postări sunt eliminate din feed.

Cercetătorii au analizat peste 430 de milioane de conturi

Echipa coordonată de Olivier Bergeron-Boutin, doctorand în științe politice la Universitatea din California, Berkeley, a încercat să afle cât conținut provenit de la surse nesigure ajunge în fața unui utilizator obișnuit și dacă eliminarea lui îi poate schimba convingerile.

Potrivit studiului publicat în revista Science Advances, cercetătorii au analizat activitatea a 231 de milioane de conturi Facebook și a 200 de milioane de conturi Instagram aparținând unor adulți din Statele Unite.

Au fost considerate „nedemne de încredere" paginile, grupurile, conturile și site-urile despre care partenerii de verificare ai Meta stabiliseră în mod repetat că publică informații false.

Pentru utilizatorul median de Facebook, conținutul provenit de la asemenea surse reprezenta cel mult 1,1% din ceea ce vedea. Pe Instagram, proporția era de numai 0,1%.

Expunerea a scăzut cu 70%, dar opiniile au rămas aproape neschimbate

Cercetătorii au trecut apoi de la observarea feedurilor la un experiment desfășurat în jurul alegerilor prezidențiale americane din 2020.

Timp de trei luni, postările provenite de la sursele identificate drept nesigure au fost eliminate din feedurile unei jumătăți dintre cei aproape 16.000 de participanți care acceptaseră să ia parte la cercetare.

Intervenția a funcționat din punct de vedere tehnic. Expunerea la conținutul acestor surse a scăzut cu aproximativ 70%. În feedul principal de Facebook, ponderea a coborât de la 1,8% la 0,5%, iar pe Instagram, de la 2,5% la 0,8%.

Schimbarea conținutului afișat nu a produs însă și o schimbare măsurabilă a opiniilor.

Cercetătorii au urmărit câte zece indicatori pe fiecare platformă, printre care încrederea în afirmații false, capacitatea de a distinge informațiile adevărate de cele false, încrederea în presa tradițională, atitudinea față de partidul advers și opiniile despre alegerile din 2020.

Pentru aproape toți cei 20 de indicatori principali, efectele au fost apropiate de zero. În cazul a 17 dintre ei, autorii au putut exclude existența unui efect mai mare decât unul redus.

„Intervenția a avut succes în sensul că a redus ceea ce trebuia să reducă", a explicat Bergeron-Boutin. Modificările de atitudine au fost însă mult mai mici decât se așteptau mulți observatori, potrivit prezentării publicate de UC Berkeley.

Un sfert dintre utilizatori primeau aproape 80% din conținutul problematic

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este că dezinformarea nu ajunge în mod egal la toți utilizatorii.

Aproximativ 23% dintre utilizatorii Facebook, echivalentul a circa 53 de milioane de conturi analizate, primeau aproape 80% din conținutul provenit de la sursele catalogate drept nesigure.

Pe Instagram, numai 11% dintre utilizatori acumulau o proporție similară din expunerea totală.

Situația devenea mult mai accentuată în cazul celor mai expuși 2,5% dintre utilizatori. Pentru aceștia, sursele problematice furnizau aproximativ 60% din conținutul politic și social văzut în postările paginilor și grupurilor.

Pentru majoritatea oamenilor, asemenea postări ocupau o parte foarte mică din feed. Pentru o minoritate, însă, ele reprezentau o parte dominantă a universului informațional.

Brendan Nyhan, profesor la Dartmouth College și coautor al studiului, consideră că atenția platformelor și a autorităților ar trebui îndreptată mai ales către utilizatorii care consumă cantități mari de conținut îndoielnic, nu către utilizatorul obișnuit, în general puțin interesat de politică.

De ce eliminarea postărilor nu schimbă automat convingerile

Tim Tangherlini, cercetător la Berkeley specializat în zvonuri și teorii ale conspirației, dar care nu a participat la studiu, explică rezultatul prin modul în care informațiile circulă în comunități.

Poveștile false nu se răspândesc uniform în întreaga populație. Ele circulă mai ales în rețele deja dispuse să le accepte, să le distribuie și să le adapteze. Astfel se formează camerele de ecou în care utilizatorii întâlnesc în mod repetat idei compatibile cu propriile convingeri.

O intervenție a platformei poate schimba ceea ce intră în rețea, dar nu modifică automat relațiile, identitatea politică și credințele împărtășite în interiorul acesteia.

Tangherlini compară schimbarea unei convingeri adânc înrădăcinate cu modificarea direcției unui petrolier: ajustările mici pot influența traseul, dar o schimbare importantă necesită timp.

Limitele studiului schimbă modul în care trebuie citit rezultatul

Marian-Andrei Rizoiu, cercetător la University of Technology Sydney, avertizează că studiul nu a măsurat întreaga dezinformare prezentă pe platforme, ci doar conținutul provenit de la sursele detectate în mod repetat de verificatorii Meta.

O sursă era catalogată drept nesigură după ce fusese identificată de două ori de partenerii de fact-checking. Conținutul înșelător care nu ajungea în acest sistem de verificare nu era inclus în aceeași categorie.

Prin urmare, afirmația că expunerea era redusă se referă la sursele recidiviste deja detectate, nu la toate informațiile false sau înșelătoare care circulau pe Facebook și Instagram.

În cazul informațiilor despre vaccinurile împotriva COVID-19, materialele înșelătoare care nu fuseseră semnalate ar fi avut un impact total estimat de 46 de ori mai mare decât conținutul identificat de verificatori, potrivit analizei publicate de University of Technology Sydney.

Experimentul s-a desfășurat, de asemenea, într-un moment în care Meta introdusese deja 63 de măsuri speciale pentru protejarea alegerilor americane din 2020. O analiză separată estimează că acestea reduseseră cu aproximativ 24% prezența conținutului problematic în feedurile obișnuite.

Cantitatea de conținut eliminată a fost relativ mică: aproximativ trei postări din cele 250 văzute zilnic de un utilizator Facebook și 12 din aproximativ 1.050 de postări văzute pe Instagram.

Studiul compară, așadar, efectul eliminării unui număr redus de postări, timp de trei luni, cu opinii politice dezvoltate în ani sau chiar decenii.

Există și o legătură instituțională importantă. Dintre cei 30 de autori, 12 sunt actuali sau foști angajați ai Meta. Cercetătorii universitari principali au precizat că nu au fost plătiți de companie și că au avut ultimul cuvânt asupra textului publicat.

Experimentul nu ar mai putea fi repetat astăzi în aceeași formă

Meta a renunțat în 2025 la programul de verificare realizat de organizații independente în Statele Unite. Tocmai acest sistem permisese identificarea repetată a surselor și eliminarea lor temporară din feedurile participanților.

Autorii recunosc că intervenția testată în 2020 nu mai poate fi aplicată în aceeași formă, iar rezultatele de atunci nu arată câtă dezinformare circulă în prezent pe Facebook și Instagram.

Programul a fost înlocuit în Statele Unite cu Community Notes, un sistem prin care utilizatorii pot adăuga explicații și context postărilor. Consiliul de Supraveghere al Meta avertiza în martie 2026 că întârzierile în publicarea notițelor, numărul redus al acestora și riscul manipulării coordonate ridică semne de întrebare privind eficiența sistemului în situații sensibile, precum alegerile, crizele sau conflictele. Instituția a solicitat testare, transparență și acces la date.

Olivier Bergeron-Boutin avertizează că asemenea cercetări vor deveni tot mai greu de realizat, deoarece platformele oferă cercetătorilor externi mai puțin acces la date decât în 2020.

Ce înseamnă studiul pentru utilizatorii din România

Cercetarea nu arată că dezinformarea este lipsită de efecte și nici că moderarea conținutului ar trebui abandonată.

Rezultatele sugerează că eliminarea unor surse din feed poate reduce rapid expunerea, dar nu este suficientă pentru a schimba, într-un interval scurt, convingeri construite în comunități și alimentate din mai multe surse: familie, prieteni, presă, politicieni sau alte platforme.

Studiul a fost realizat exclusiv în Statele Unite, în 2020, pe Facebook și Instagram. Concluziile sale nu pot fi transferate automat asupra utilizatorilor din România și nu spun nimic direct despre TikTok, Telegram, YouTube sau despre modul în care circulă dezinformarea în spațiul online românesc.

Autorii resping explicit interpretarea potrivit căreia dezinformarea nu ar reprezenta o problemă. Concluzia lor este că nu există o soluție rapidă, iar promisiunile că polarizarea poate fi eliminată printr-o singură modificare a algoritmului trebuie privite cu scepticism.

Întrebări și răspunsuri despre dezinformarea de pe Facebook și Instagram

Câtă dezinformare vede un utilizator obișnuit de Facebook?

Utilizatorul median din Statele Unite vedea cel mult 1,1% conținut provenit de la surse care publicaseră în mod repetat informații false. Pe Instagram, proporția era de 0,1%. Studiul nu a măsurat însă conținutul înșelător care nu fusese detectat de verificatorii Meta.

Cine este cel mai expus la asemenea conținut?

Expunerea este concentrată în rândul unei minorități. Aproximativ 23% dintre utilizatorii Facebook și 11% dintre utilizatorii Instagram primeau aproape 80% din conținutul provenit de la sursele catalogate drept nesigure.

Ce s-a întâmplat după reducerea cu 70% a expunerii?

Convingerile politice, încrederea în presă, capacitatea de a distinge adevărul de fals și atitudinea față de adversarii politici nu s-au modificat măsurabil în cele trei luni ale experimentului.

Înseamnă că dezinformarea nu este periculoasă?

Nu. Studiul arată doar că reducerea pe termen scurt a postărilor provenite de la anumite surse nu a schimbat măsurabil opiniile participanților. Autorii avertizează că rezultatul nu trebuie folosit pentru a minimaliza riscurile dezinformării.

Rezultatele se aplică și în România?

Nu în mod direct. Studiul a analizat utilizatori din Statele Unite, în timpul alegerilor din 2020, și a vizat doar Facebook și Instagram.