Comisia Europeană: Intervenţiile distorsionate pe piaţa gazelor naturale pot periclita investiţiile

Postat la: 22.12.2018 |

Comisia Europeană: Intervenţiile distorsionate pe piaţa gazelor naturale pot periclita investiţiile

„România are un mare potenţial de a juca un rol important în dezvoltarea pieţei pe piaţa europeană de gaze naturale, datorită producţie on-shore şi offshore de gaz natural. În acest context, este extrem de important ca România să dezvolte infrastructura adevată pentru şi să aplice un cadrul legislativ coerent, implementând pe deplin regulile pieţei interne.

- Uniunea Europeană a sprijinit aceste eforturi, finanţând Proiectul de Interes Comun (PCI), gazoductul BRUA şi sprijină faza 1 a construirii în România, cu fonduri europene în valoare de 181 milioane de euro, prin Mecanismul de conectare a Europei.

- Comisia Europeană a luat la cunoştinţă asupra proiectului de ordonanţă de urgenţă din România privind preţul la gaze, anunţat pe 18 decembrie 2018. Acum CE va analiza în detaliu acest proiect (compatibilitatea acestuia cu Tratatul, Directiva privind gazele naturale, Directiva privind electricitatea).

- Comisia Europeană a subliniat întotdeauna importanta permiterii tuturor producătorilor de gaze din România să concureze pe piaţa internă şi externă şi în acest context a exprimat îngrijorări cu privire la aşa-zisa «Central Market Obligation» (potrivit căreia toţi participanţii din piaţă trebuie să vândă cel puţin 50% din producţia lor anuală pe una dintre cele două pieţe de schimb din România. Aceste obligaţii ale CMO, combinate cu prevederile proiectului Ordonanţei de Urgenţă, riscă să facă - cel puţin - neprofitabile toate tranzacţiile din afara acestor platforme centralizate). Mai mult, ele ar putea fi discriminatoare faţă de producătorii locali şi ar putea limita comercializarea gazului produs în România şi astfel să fie în detrimentul producţie naţionale de gaz natural).

- Intervenţiile inoportune şi distorsionate pe piaţa gazelor naturale poate periclita investiţile şi întârzia dezvoltarea producţie offshore a gazelor din Marea Neagră şi totodată limita dezvoltarea infrastructurii relevante pentru pentru siguranţa aprovizionării şi solidarităţii din UE, cum ar fi faza II a Proiectului de Interes Comun BRUA", a afirmat Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Reacţia Comisiei Europene vine în contextul în care Guvernul a adoptat, vineri, o ordonanţă de urgenţă privind măsurile fiscale. Darius Vâlcov, consilierul premierului pe probleme economice, a anunţat, la finalul şedinţei Executivului că OUG prevede plafonarea la 68 de lei a preţului la gaze şi energie electrică pentru următorii 3 ani pentru toţi consumatorii casnici.

Acesta a adăugat că acest nivel va fi plafonat şi pentru consumatorii industriali, pentru următorii trei ani, însă acesta va fi „un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi cost de înmagazinare". Vâlcov a precizat că prin această măsură statul român nu câştigă niciun ban în plus, ci dimpotrivă „bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5-2 miliarde de lei", a afirmat Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea MEDIAFAX.

Vâlcov a mai spus o taxă de 2% pe cifra de afaceri va fi plătită de către toate companiile din energie, pentru a compesa pierderea de circa 2 miliarde de lei la bugetul de stat.

De asemenea, consilierul premierului a precizat că plafonarea preţului la gaze şi energie electrică nu încalcă normele europene.

„Dimpotrivă, Legea Concurenţei chiar recomandă aceste lucruri pentru că ne aflăm într-o situaţie de oligopol (piaţă a mărfurilor monopolizată de un număr redus de mari producători, deniţiei DEX - n.r.), în special în domeniul gazelor. Avem doi mari producători Romgaz şi OMV care produc 95% din gazele pe care noi le consumăm. Aflându-ne într-o astfel de situaţie, Legea Concurenţei spune că există două posibilităţi, una să se îngheţe pe trei ani de zile, iar cealaltă să se îngheze eşalonat, semestrial, dar nu mai mult de trei ani de zile. Guvernul României a optat pentru prima variantă", a explicat Vâlcov.

Întrebat dacă plafonarea la gaze se aplică atât producţiei onshore, cât şi celei offshore, acesta a răspuns: „În acest moment da, dar până în 2022, probabil în 2022 vom avea primele extracţii din offshore, şi de atunci bineînţeles că totul va fi liberalizat".

El a completat că nu există riscul să rămânem fără gazele naturale necesare consumului, dacă chiar dacă producătorii ar exporta aceste cantităţi de gaze, în cazul în care aceştia sunt obligaţi să vândă la un anumit preţ, mai mic decât cel de pe piaţa europeană.

"Dacă ar şi putea să exporte toată această cantitate, atunci probabil că ar exista acest risc. S-au făcut analize. Riscul este minim. Tot ceea ce se construieşte şi producţia suplimentară care va veni din offshore şi ceea ce se construieşte, dacă vă referiţi la BRUA, au ca an de finalizare 2021. Deci ne apropiem de anul în care va expira şi această îngheţare", a spus Darius Vâlcov.

Chestionat dacă poate garanta că nu vom avea o criză a energiei electrice sau gazelor din cauza acestor plafonării, consilierul premierului Viorica Dăncilă a replicat: „Atâta timp cât acest Guvern rămâne la conducere, da".

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Comisia Europeană: Intervenţiile distorsionate pe piaţa gazelor naturale pot periclita investiţiile

Postat la: 22.12.2018 |

0

„România are un mare potenţial de a juca un rol important în dezvoltarea pieţei pe piaţa europeană de gaze naturale, datorită producţie on-shore şi offshore de gaz natural. În acest context, este extrem de important ca România să dezvolte infrastructura adevată pentru şi să aplice un cadrul legislativ coerent, implementând pe deplin regulile pieţei interne.

- Uniunea Europeană a sprijinit aceste eforturi, finanţând Proiectul de Interes Comun (PCI), gazoductul BRUA şi sprijină faza 1 a construirii în România, cu fonduri europene în valoare de 181 milioane de euro, prin Mecanismul de conectare a Europei.

- Comisia Europeană a luat la cunoştinţă asupra proiectului de ordonanţă de urgenţă din România privind preţul la gaze, anunţat pe 18 decembrie 2018. Acum CE va analiza în detaliu acest proiect (compatibilitatea acestuia cu Tratatul, Directiva privind gazele naturale, Directiva privind electricitatea).

- Comisia Europeană a subliniat întotdeauna importanta permiterii tuturor producătorilor de gaze din România să concureze pe piaţa internă şi externă şi în acest context a exprimat îngrijorări cu privire la aşa-zisa «Central Market Obligation» (potrivit căreia toţi participanţii din piaţă trebuie să vândă cel puţin 50% din producţia lor anuală pe una dintre cele două pieţe de schimb din România. Aceste obligaţii ale CMO, combinate cu prevederile proiectului Ordonanţei de Urgenţă, riscă să facă - cel puţin - neprofitabile toate tranzacţiile din afara acestor platforme centralizate). Mai mult, ele ar putea fi discriminatoare faţă de producătorii locali şi ar putea limita comercializarea gazului produs în România şi astfel să fie în detrimentul producţie naţionale de gaz natural).

- Intervenţiile inoportune şi distorsionate pe piaţa gazelor naturale poate periclita investiţile şi întârzia dezvoltarea producţie offshore a gazelor din Marea Neagră şi totodată limita dezvoltarea infrastructurii relevante pentru pentru siguranţa aprovizionării şi solidarităţii din UE, cum ar fi faza II a Proiectului de Interes Comun BRUA", a afirmat Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Reacţia Comisiei Europene vine în contextul în care Guvernul a adoptat, vineri, o ordonanţă de urgenţă privind măsurile fiscale. Darius Vâlcov, consilierul premierului pe probleme economice, a anunţat, la finalul şedinţei Executivului că OUG prevede plafonarea la 68 de lei a preţului la gaze şi energie electrică pentru următorii 3 ani pentru toţi consumatorii casnici.

Acesta a adăugat că acest nivel va fi plafonat şi pentru consumatorii industriali, pentru următorii trei ani, însă acesta va fi „un mix între preţul de 68 de lei pentru consumatorii industriali, preţul de import şi cost de înmagazinare". Vâlcov a precizat că prin această măsură statul român nu câştigă niciun ban în plus, ci dimpotrivă „bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5-2 miliarde de lei", a afirmat Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, la solicitarea MEDIAFAX.

Vâlcov a mai spus o taxă de 2% pe cifra de afaceri va fi plătită de către toate companiile din energie, pentru a compesa pierderea de circa 2 miliarde de lei la bugetul de stat.

De asemenea, consilierul premierului a precizat că plafonarea preţului la gaze şi energie electrică nu încalcă normele europene.

„Dimpotrivă, Legea Concurenţei chiar recomandă aceste lucruri pentru că ne aflăm într-o situaţie de oligopol (piaţă a mărfurilor monopolizată de un număr redus de mari producători, deniţiei DEX - n.r.), în special în domeniul gazelor. Avem doi mari producători Romgaz şi OMV care produc 95% din gazele pe care noi le consumăm. Aflându-ne într-o astfel de situaţie, Legea Concurenţei spune că există două posibilităţi, una să se îngheţe pe trei ani de zile, iar cealaltă să se îngheze eşalonat, semestrial, dar nu mai mult de trei ani de zile. Guvernul României a optat pentru prima variantă", a explicat Vâlcov.

Întrebat dacă plafonarea la gaze se aplică atât producţiei onshore, cât şi celei offshore, acesta a răspuns: „În acest moment da, dar până în 2022, probabil în 2022 vom avea primele extracţii din offshore, şi de atunci bineînţeles că totul va fi liberalizat".

El a completat că nu există riscul să rămânem fără gazele naturale necesare consumului, dacă chiar dacă producătorii ar exporta aceste cantităţi de gaze, în cazul în care aceştia sunt obligaţi să vândă la un anumit preţ, mai mic decât cel de pe piaţa europeană.

"Dacă ar şi putea să exporte toată această cantitate, atunci probabil că ar exista acest risc. S-au făcut analize. Riscul este minim. Tot ceea ce se construieşte şi producţia suplimentară care va veni din offshore şi ceea ce se construieşte, dacă vă referiţi la BRUA, au ca an de finalizare 2021. Deci ne apropiem de anul în care va expira şi această îngheţare", a spus Darius Vâlcov.

Chestionat dacă poate garanta că nu vom avea o criză a energiei electrice sau gazelor din cauza acestor plafonării, consilierul premierului Viorica Dăncilă a replicat: „Atâta timp cât acest Guvern rămâne la conducere, da".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE