• Tweet

Faptul ca a recunoscut ca a primit o spaga de 226.967 de euro, bani pe care i-a restituit, dar si denuntul facut impotriva fostului sef al Fiscului, Sorin Blejnar, au fost principalele motive pentru care fostul primar al municipiului Piatra Neamt, Gheorghe Stefan, cunoscut ca "Pinalti", a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru trafic de influenta in dosarul "Fabrica de timbre," un caz separat din ancheta "Posta Romana".

Asa ca fostul edil a beneficiar succesiv de doua reduceri ale pedepsei: jumatate din pedeapsa pentru ca a denuntat fapte de coruptie si o treime din pedeapsa pentru recunoasterea faptelor. Acest lucru apare in motivarea sentintei Tribunalului Bucuresti din 22 iulie 2019. De altfel, aceeasi strategie a abordat-o "Pinalti" si in dosarul "Microsoft", in care a fost condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare.

In esenta, Gheorghe Stefan a primit in dosarul "Fabrica de timbre" o condamnare de 2 ani de inchisoare, dar s-a ajuns la condamnarea totala de 3 ani si 6 luni, dupa ce sentinta a fost contopita cu pedeapsa din dosarul Microsoft. Judecatorii au mentinut eliberarea conditionata in cazul lui Gheorghe Stefan. Fostul primar din Piatra Neamt a fost condamnat la inchisoare in dosarul Microsoft si a fost liberat conditionat, in septembrie 2017, din Penitenciarul de Maxima Siguranta Ploiesti.

"Pinalti" nu a contestat decizia, iar sentinta a ramas definitiva. Judecatorii au explicat ca "Pinalti" beneficiaza in prezenta cauza de dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind privind protectia martorilor, in raport de denuntul formulat in dosarul fostului sef al Fiscului, Sorin Blejnar. In mai 2019, Blejnar a fost condamnat definitiv la 6 ani de inchisoare.

"In schimb inculpatul Stefan Gheorghe beneficiaza in prezenta cauza de dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind privind protectia martorilor, in raport de denuntul formulat la 2 noiembrie 2016 in dosarul penal nr. 246/P/2016 al DNA Serviciul Teritorial Ploiesti, cauza in care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului Blejnar Sorin sub aspectul savarsirii infractiunii de trafic de influenta prev. de art. 291 C.p. rap. la art. 7 lit. a din L. nr. 78/2000."

"Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 si 2, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege" este prevederea favorabila fostului edil.

In plus, Gherghe Stefan a mai obtinut o reducere a pedepsei cu o treime deorece a recunoscut acuzatiile din acest caz.

"Fata de faptul ca inculpatul Stefan Gheorghe a colaborat cu organele judiciare pe parcursul procesului penal si a recunoscut total si neechivoc infractiunea de care este acuzat, constientizand gravitatea sa, acesta urmeaza sa beneficieze si de reducerea limitelor de pedeapsa cu o treime conform art. 396 alin. 10 C.p.p.," ai arata Tribunalul.

"Avand in vedere gravitatea concreta a infractiunii deduse judecatii, imprejurarile comiterii acesteia, modalitatea efectiva de savarsire, precum si circumstantele de ordin personal ale inculpatului, toate coroborate cu necesitatea responsabilizarii si indreptarii sale, in vederea atingerii scopului educativ si preventiv al pedepsei, Tribunalul se va orienta la o pedeapsa cu inchisoarea in raport de limitele de pedeapsa prevazute de lege reduse succesiv conform art. 19 din Legea nr. 682/2002 si art. 396 alin. 10 C.p.p. (in speta inchisoarea de la 8 luni la 3 ani si 4 luni).

Punand in balanta ansamblul acestor considerente, Tribunalul apreciaza ca in cauza se impune aplicarea fata de inculpatul Stefan Gheorghe a unei pedepse cu inchisoarea orientate spre mediul pedepsei, respectiv de 2 ani inchisoare cu executare pentru infractiunea prevazuta de art. 257 C.p. din 1968 rap. la art. 6 din L. nr. 78/2000 (in forma in vigoare la data faptei) cu aplic. art. 19 din OUG nr. 43/2002, art. 396 alin. 10 C.pr.pen. si art. 5 C.p.

Aceasta pedeapsa este in opinia instantei apta sa atinga scopul preventiv si punitiv al sanctiunii penale si proportionala cu gravitatea faptei si periculozitatea inculpatului," motiveaza Tribunalul Bucuresti.

Pe de alta parte, in privinta infractiunii de trafic de influenta retinute in sarcinalui "Pinalti", Tribunalul a apreciat ca aceasta prezinta un grad de pericol social ridicat, avand in vedere modalitatea concreta de comitere a actiunii incriminate ("inculpatul, profitand de functiile detinute la data faptelor si de posibilitatea de a-si desemna diversi cunoscuti la conducerea unor companii/societati nationale (printre care si CNPR), respectiv urmarind realizarea unor interese pecuniare, a pretins sume de bani cu promisiunea ca va determina functionarii din cadrul CNPR sa atribuie clientelar contracte, promisiune ce a si fost dusa la indeplinire"), dar si faptul ca prin activitatea infractionala desfasurata s-a adus atingere unor valori sociale deosebit de importante - relatiile referitoare la buna desfasurare a raporturilor de serviciu, conturand ideea ca prin folosirea influentei, in schimbul unor sume de bani, orice persoana are acces garantat la contracte cu statul, fara a fi parcurse etapele legale obligatorii in acest sens ori prin intermediul unor proceduri viciate.

"Asadar, gravitatea faptei este potentata de imprejurarile concrete si modul de comitere, de faptul ca inculpatul a actionat cu stiinta si fara vreo teama de repercusiunile legale, precum si de cuantumul sumei de bani pretinsa si primita in vederea traficarii influentei (226.967,15 euro)," conchide Tribunalul Bucuresti.

Procesul in care a fost condamnat Gheorghe Stefan este separat din dosarul "Fabrica de Timbre", trimis in instanta de DNA in martie 2017. Alaturi de fostul primar a fost judecat si omul de afaceri Marian Constantinof.

Potrivit anchetatorilor, in iulie - august 2009, Gheorghe Stefan, primarul municipiului Piatra Neamt si vicepresedinte al PDL, i-a propus lui Marian Constantinof ca, in schimbul unor sume de bani, isi va folosi influenta pe langa reprezentantii CNPR astfel incat sucursala "Fabrica de Timbre" a Postei Romane sa le atribuie unor societati comerciale, controlate de omul de afaceri, contracte avand ca obiect furnizarea de hartie.