• Tweet

Economia mondială a intrat într-un "declin sincronizat" care probabil va fi dificil de redresat în 2019, conform unei evaluări elaborate de Institutul Brookings şi de cotidianul Financial Times, deşi unii analişti sunt optimişti în legătură cu posibilitatea revenirii la creştere anul acesta.

Potrivit evaluării realizate de Institutul Brookings şi de Financial Times, economia globală a intrat într-un "declin sincronizat", în condiţiile deteriorării continue a indicilor de percepţie şi a datelor financiare începând din toamna anului 2018. Situaţia sugerează erodarea ritmului de creştere economică la nivel mondial şi necesitatea aplicării unor noi forme de stimulare economică, scrie editorialistul Chris Giles, într-un articol publicat în cotidianul Financial Times.

Înrăutăţirea perspectivelor a generat avertismente din partea directorului Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, precum şi din partea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), care au semnalat că vor fi reduceri ale cifrelor în prognozele de creştere economică. Concluziile intervin în contextul indicatorilor econonomici dezolanţi, care în ultimele şase luni au arătat situaţii similare în Statele Unite, China şi Europa.

Profesorul Eswar Prasad, de la Institutul Brookings, afirmă că diminuarea creşterii economice nu indică încă intrarea în recesiune globală, dar ritmul tuturor segmentelor economiei internaţionale a încetinit.

Indicele Brookings-FT privind Relansarea Economică Globală (Tiger) compară indicatorii activităţilor reale, ai pieţelor financiare şi ai încrederii investitorilor cu mediile istorice ale economiei globale şi ţărilor. Cifrele au scăzut semnificativ la sfârşitul anului trecut şi sunt la cel mai mic nivel atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente începând din 2016, anul cu cele mai scăzute performanţe economice de la criza financiară. Activitatea economică reală s-a diminuat, în condiţiile în care ţări precum Italia au intrat în recesiune, Germania a evitat cu greu această situaţie, iar economia Statelor Unite reduce ritmul de creştere din cauza efectelor relaxării fiscale decise de preşedintele Donald Trump.

Încrederea investitorilor se menţine în economiile avansate, dar a scăzut în cele emergente, pe fondul temerilor că anii de creştere economică rapidă din China se apropie de final. Situaţia este dezolantă şi în Europa, constată profesorul Eswar Prasad. Singura excepţie de la tendinţele globale de scădere a creşterii economice este India, unde au fost introduse măsuri de stimulare fiscală şi monetară înaintea alegerilor generale.

O problemă internaţională majoră este tergiversarea semnării unui acord comercial între Statele Unite şi China. "Tensiunile comerciale şi incertitudinea generată de acestea probabil vor lăsa urme de lungă durată asupra economiei mondiale. Incertitudinea subminează încrederea mediilor de afacerilor şi afectează investiţiile private, cu implicaţii pe termen lung asupra creşterii productivităţii", subliniază profesorul Prasad.

Însă un alt editorialist al cotidianului Financial Times, Gavyn Davies, crede că economia mondială încă poate sfida scenariile pesimiste anul acesta, în condiţiile în care declinul puternic din 2018 a fost stabilizat, chiar dacă direcţia nu a fost încă inversată.

În contextul în care liderii care stabilesc politicile economice se reunesc la Washington pentru sesiunile de primăvară ale Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, directorul FMI, Christine Lagarde, a avertizat că prognozele de creştere economică pentru 2019 şi 2020 vor fi diminuate săptămâna viitoare. Chiar dacă este aşteptată o relansare economică anemică spre sfârşitul acestui an, Christine Lagarde crede că este necesar un amplu program de relaxare fiscală pentru a se reuşi inversarea declinului pe termen lung.

"Analiştii economici sunt divizaţi între pesimişti, care cred că economia mondială ar putea ajunge chiar la recesiune, şi optimişti, care argumentează că remedierea recentelor erori politice şi şocurile cu efecte particulare din sectorul producţiei vor permite revenirea la o tendinţă de creştere economică spre sfârşitul acestui an", explică editorialistul Gavyn Davies.

Aproape nimeni din cercurile care elaborează politicile economice nu crede că este foarte probabilă revenirea la expansiunea mondială puternică din 2017. Cu toate acestea, factorii care elaborează politicile economice au frecvent perspective mai circumspecte decât pieţele financiare, iar datele economice recente nu sunt la fel de rele precum cele de la sfârşitul anului 2018.

Conform analizei Fulcrum, economia mondială se extinde acum cu 3,1%, în cadrul unei marje de 3,0%-3,5% observată în ultimele luni. Chiar dacă această valoare este cu 0,5% sub pragul de creştere şi nu poate fi catalogată drept solidă, este cu mult peste nivelul minim.

Dintre marile puteri economice, comportamentul Chinei probabil va fi decisiv pentru creşterea economică anul acesta. În decembrie 2018, datele în curs indicau o creştere de 4%, dar nivelul este acum de 5,7%, aproape de ţinta de 6,0%-6,5% fixată de Administraţia de la Beijing pentru 2019.

În Statele Unite, creşterea economică este în prezent la 1,8%, după nivelul minim de 1,5%. În zona euro, ritmul de creştere economică este de 0,5%, după cel de 0,3%. În Japonia, datele actuale arată 0,5%, după o perioadă de cifre negative.

După cum au arătat vineri datele privind locurile de muncă din SUA, pieţele forţei de lucru şi consumul rămân solide în economiile majore. Cu toate acestea, circa 30% din valoarea suplimentară apărută în sectorul producţiei acoperă servicii de afaceri, iar locurile de muncă din acest segment pot fi afectate de scăderea productivităţii. Prin urmare, imunitatea sectorului serviciilor nu poate fi garantată.

"Cel mai bun antidot la aceste preocupări ar fi, desigur, diminuarea ameninţărilor Casei Albe privind introducerea de taxe vamale suplimentare. Acest lucru pare să se întâmple, iar investitorii sunt foarte optimişti că un acord comercial SUA-China poate fi semnat în câteva săptămâni. Cele mai bune aşteptări ar fi suspendarea impunerii de taxe vamale Chinei, amânarea introducerii de tarife pentru maşinile fabricate în Europa şi, eventual, ratificarea Acordului comercial SUA-Mexic-Canada (USMCA). Toate acestea par fezabile, chiar dacă încă nu sigure. Aceste lucruri ar reduce presiunile care afectează producţia globală şi investiţiile în capital, urmând probabil să permită relansarea ritmului de creştere în economia mondială spre sfârşitul acestui an", subliniază editorialistul Gavyn Davies.