• Tweet

Frații Micula au dat statul român în judecată, după ce autoritățile de la București au anulat facilităţile fiscale pentru investitorii suedezi. O instanță americană a decis că statul român are de plătit 331 de milioane de dolari.

Un comunicat al societăţii de avocatură White & Case LLP, care l-a reprezentat pe Ioan Micula, spune că judecătorul Amit P Mehta de la US District Court for the District of Columbia a hotărât pe 11 septembrie că deciziile Curţii de Justiţie Europene nu se pot aplica pentru cauze care au debutat înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

"Dacă acest caz ar fi constituit o speță ipotetică la un examen de procedură civilă la facultatea de drept, România ar fi picat examenul. Manevrele procedurale ale României au provocat confuzie, au întârziat nejustificat procesul și, fără îndoială, au majorat cheltuielile reclamanților", a afirmat judecătorul, în motivarea deciziei sale, potrivit profit.ro.

În vară, Guvernul a discutat consecinţele asupra României ce curg din hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 privind litigiul fraţilor Ioan şi Viorel Micula şi companiilor acestora cu statul român, respectiv posibilitatea intrării în default.

Potrivit sursei citate, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a alocat un buget anual estimat la 1 milion de euro pentru reprezentarea juridică a statului în toate jurisdicțiile în care a fost chemat în judecată de către frații Micula, plătind în total, până în prezent, caselor de avocatură angajate în acest scop circa 4 milioane euro.

Curtea de Arbitraj de la Washington a obligat România în 2013 să îi despăgubească pe cei doi investitori cu 178 milioane de euro pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de o schemă de ajutor prevăzută pentru investitorii străini. În acel moment, fraţii Micula au pus sechestru pe acţiunile statului la Petrom.

În paralel, Guvernul Ponta II pe atunci a încercat să compenseze suma cu datoriile pe care firmele fraţilor Micula le au către buget şi au depus şi o sumă de bani într-un cont escrow, până la convergenţa sumei totale. Însă, acţiunea s-a lovit de opoziţia Comisiei Europene, care a considerat măsura un ajutor de stat incompatibil şi a cerut României recuperarea sa.

După decizia Bruxelles-ului, fraţii Micula au ameninţat că vor da statul român în judecată şi că vor cere 2,5 miliarde de euro. „Comisia nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească", a declarat Ioan Micula pentru Mediafax. Acesta face referire la o hotărâre luată de Curtea de Arbitraj de la Washington din 2013 care obligă statul român să-i despăgubească pe cei doi cu 178 milioane de euro pentru investiţiile pe care le-au făcut ei în România şi pentru care trebuiau să primească stimulente în baza unor tratate bilaterale.

La jumătatea lui 2015, Comisia Europeană a declanşat procedura de infrigement împotriva a cinci state, printre care şi România, pe motiv că a semnat un contract bilateral de investiţii cu Suedia care încalcă acquis-un comunitar. În baza acestui contract, semnat în 2003, fraţii Micula, proprietarii European Drinks, au acţionat statul român în judecată la Curtea de Arbitraj de la Washington pretinzând daune pentru lipsa de transparenţă şi lipsa de protecţie a investiţiilor pe care le-au făcut în România. Conform unui comunicat, Bruxelles-ul a solicitat celor cinci state (România, Suedia, Austria, Olanda şi Slovacia) să renunţe la tratatele bilaterale de investiţii încheiate înainte de extinderea UE.

În luna decembrie 2015, Curtea Constituţională de la Bucureşti a respins excepţia de neconstituţionalitate privind legislaţia în baza căreia statul român a făcut plata dispusă de tribunalul de Washington. Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, şi de ea se prevalează Ministerul de Finanţe ca să nu mai plătească nimic fraţilor Micula. Numai că fraţii Micula încearcă să execute statul apelând la instanţe din alte state pe al căror teritoriu există bunuri ale statului român, şi s-au îndreptat şi asupra conturilor Romatsa deschise la Eurocontrol, Organizaţia Europeană pentru Siguranţa Navigaţiei Aeriene. Astfel, la începutul lui septembrie 2015, în urma deciziei unui executor belgian, conturile Romatsa au fost poprite.

Anul trecut, Comisia Europeană a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligaţiei de a recupera în integralitate de la Viorel şi loan Micula şi de la grupul lor de societăţi ajutoare de stat ilegale în valoare de până la 92 de milioane de euro, în conformitate cu decizia Comisiei din 2015. Printr-o hotărâre arbitrală pronunţată în decembrie 2013 (Micula/România) s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii încheiat între România şi Suedia. România a anulat schema de ajutoare ca parte a procesului de aderare la UE în vederea respectării normelor UE privind ajutoarele de stat în legislaţia sa naţională. Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, Viorel şi loan Micula, doi investitori cu cetăţenie suedeză, pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă.

Cu toate acestea, în urma unei investigaţii amănunţite, la 30 martie 2015, Comisia a adoptat o decizie în care concluziona că suma plătită de România drept despăgubiri celor doi investitori şi societăţilor acestora încalcă normele UE privind ajutoarele de stat şi prin care obliga România să recupereze despăgubirile de la beneficiari. În special, Comisia a constatat că, prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-ar acorda avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare incompatibilă.

Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea ajutoarelor de stat ilegale, în scopul de a se elimina denaturarea concurenţei create de ajutor.

Termenul pentru punerea în aplicare de către România a deciziei Comisiei a fost 31 iulie 2015, în conformitate cu procedurile standard, şi anume patru luni de la notificarea oficială a deciziei Comisiei. Până la recuperarea integrală a ajutorului ilegal, beneficiarii în cauză continuă să profite de un avantaj competitiv ilegal, motiv pentru care recuperarea trebuie să aibă loc cât mai curând posibil.

România a recuperat deja de la beneficiari o parte din ajutoarele ilegale. Cu toate acestea, după mai mult de trei ani de la decizia Comisiei, aproape jumătate din valoarea iniţială a ajutorului nu a fost încă recuperată şi deocamdată nu există nicio perspectivă de rambursare integrală imediată a ajutorului restant.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită România în faţa Curţii de Justiţie pentru nepunerea în aplicare a deciziei Comisiei, în conformitate cu articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).